În primele 9 luni ale acestui an, poliţiştii au emis 10.246 de ordine de protecţie provizorii, 4.133 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de către instanţele de judecată. În aceeaşi perioadă, poliţiştii au intervenit la 99.837 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 48.624 în mediul urban şi 51.213 în mediul rural. Prevenirea şi combaterea violenţelor de orice fel reprezintă un domeniu prioritar de acţiune pentru Poliţia Română, ce presupune concentrarea eforturilor instituţionale, identificarea şi implementarea a noi mecanisme de lucru, astfel încât victima violenţei să fie protejată, iar agresorul sau agresorii să fie traşi la răspundere penală. La nivel naţional, în primele 9 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenţei domestice a crescut cu 5%, faţă de primele 9 luni ale anului 2023, de la 43.425 la 45.614 fapte.
Un număr mai mare de infracţiuni din sfera celor de violenţă domestică arată amploarea fenomenului şi necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui. În acelaşi timp, indică faptul că victimele violenţei domestice au din ce în ce mai mare încredere să sesizeze Poliţia Română. Au fost înregistrate creşteri, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru lovirea sau alte violenţe (de la 26.912 la 27.928 de fapte), ameninţare (de la 5.303 la 5.789 de fapte) şi nerespectarea ordinelor de protecţie (de la 3.146 la 3.945 de fapte). Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au „lovirea sau alte violenţe” – 61% (27.928 de fapte) şi ,,ameninţarea” – 13% (5.789 de fapte), împreună acestea reprezentând peste 74% din total. După locul comiterii, 24.629 de fapte au fost sesizate în mediul urban, 20.963 în mediul rural, 36.840 la domiciliu şi 8.774 în spaţiul public.
În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 10.019 ordine de protecţie, 4.133 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii. Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 3.945 de infracţiuni. La nivel naţional, au fost emise 10.246 de ordine de protecţie provizorii, 4.133 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie. Din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise, 9.341 au fost confirmate de unităţile de parchet (91%). Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie provizoriu, au fost sesizate 670 de infracţiuni, dintre care 385 în mediul urban şi 285 în mediul în rural.
În primele 9 luni ale anului 2024, la nivelul D.G.P.M.B. şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Bacău, Braşov, Cluj, Călăraşi, Caraş – Severin, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Vâlcea, Vrancea şi Vaslui, unităţi care au intrat în etapa I, respectiv etapa II-a proiectului pilot pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 10.935 de instrumente de protecţie pentru victimele violenţei domestice, dintre care 5.966 de ordine de protecţie provizorii şi 4.969 de ordine de protecţie (emise de instanţele de judecată). În 1.175 de situaţii, a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentând aproximativ 11% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.
În ceea ce priveşte infracţiunile constatate în cazul persoanelor cu obligaţia de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere, au fost înregistrate, în total, 695 de infracţiuni, dintre care 66 de distrugere, 454 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie şi 174s pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie provizoriu. Pentru 86 dintre persoanele cercetate pentru aceste infracţiuni, au fost dispuse măsuri preventive: 55 reţineri, 17 arestări preventive, 2 arestări la domiciliu şi 12 măsuri de control judiciar.
Începând cu data de 1 octombrie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a intrat în ultima etapă de implementare, astfel sistemul a fost operaţionalizat în 18 judeţe, respectiv Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea. De asemenea, tot începând cu 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică şi în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauţiune şi arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligaţia de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal.
Reamintim faptul că, începând cu 1 octombrie 2022, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a devenit funcţional în municipiul Bucureşti şi judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, reprezentând prima etapă de implementare a sistemului. A doua etapă de implementare a continuat, începând cu data de 1 ianuarie 2024, atunci când sistemul a fost operaţionalizat în judeţele Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea. Utilizarea sistemelor electronice permite o creştere a gradului de asigurare a măsurilor de protecţie a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Utilizarea acestor sisteme permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi contracararea unui eventual contact fizic între victima violenţei domestice şi agresor sau, pe viitor, respectarea obligaţiilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu, controlului judiciar, controlului judiciar sub cauţiune.
Monitorizarea se va realiza automat, sistematic şi exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora şi în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate şi a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea. Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli şi proceduri de monitorizare, alertare şi intervenţie, prin partajarea informaţiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive. După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere, precum şi organul judiciar care a impus obligaţia de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere va avea acces, în anumite condiţii stabilite de lege, la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic, în scopul verificării respectării obligaţiilor ce revin persoanei supravegheate. Poliţiştii emit ordine de protecţie provizorii în exercitarea atribuţiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc. (sursa: IGPR)
