Mâine dimineață, la ora 5:27, este solstițiul de iarnă. Prin urmare, vineri, 22 decembrie, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 de minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute. Solstițiul marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. În schimb, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul solstițiului marcând începutul verii astronomice. Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”, evenimentul astronomic este legat de mişcarea anuală a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Astfel, axa înclinată a Pământului creează atât solstiţiile, cât şi echinocţiile. În cele 365 de zile cât îi ia Terrei să completeze o orbită în jurul Soarelui, planeta, cu axa sa înclinată, trece prin toate fazele.
Momentul solstițiului are corespondență în diverse obiceiuri și superstiții, pe tot globul, din cele mai vechi timpuri. Și poporul român are astfel de superstiții sau credințe. De exemplu, se spune că, în ziua solstițiului de iarnă, răul și binele se bat. Cerurile se deschid, dar la fel și străfundurile. Tradiția populară mai spune că în ziua solstițiului oamenii urcau pe munte cu torțele aprinse pentru a întâmpina răsăritului soarelui, apoi se rugau și făceau petreceri în jurul focului, lucru care se mai păstrează în unele sate din țara noastră. De asemenea, există credința că, în noaptea solstițiului de iarnă, oamenii trebuie să gândească pozitiv și să-și îndrepte toate rugile către cer. Cei care vor gândi negativ pe toată durata zilei vor avea parte de greutăți în tot anul 2024.
