PressHub a investigat cum procedează instituțiile României în cazul unor tinere fete vulnerabile din DGASPC-uri care devin mame și cum se derobează de responsabilitate. „Eram în grija statului când am rămas însărcinată. Aveam 16 ani. Am născut la 17 ani și un pic. De aia nu mai poate statul, că rămânem noi gravide!”, povestește Ana, o tânără care a trăit într-un centru pentru copii în urmă cu aproximativ 3 ani.
România este, pe departe, țara membră UE cu cele mai multe mame minore: doar în anul 2021, aproape jumătate din totalul de mame cu vârsta între 10 și 14 ani din UE erau din România. Institutul Național de Statistică arată că în acel an, la nivelul Uniunii Europene s-au înregistrat 1664 de nașteri la minore sub 14 ani. Dintre acestea, aproximativ 45% (745) proveneau chiar din țara noastră.
Orice sarcină presupune un anumit risc, însă, în cazul unei sarcini la o mamă minoră, riscurile medicale și sociale cresc. „Vorbim de un corp în dezvoltare. Există un risc mai mare de naștere prematură, ceea ce se și întâmplă de fapt”, a explicat Irina Mateescu, Vicepreședinta Asociației Moașelor Independente, pentru PRESShub.
Irina Mateescu atrage atenția și asupra riscurilor de natură socială la care sunt expuse tinerele care rămân gravide în adolescență. „Fetele astea sunt date afară de la școală, din păcate, de profesori și directori de școală și diriginți care nu înțeleg să le sprijine. Le stigmatizează și le explică cum că au o problemă și să stea acasă că sunt gravide, uneori invocând motive medicale. Dacă totuși aleg să întrerupă școala din timpul sarcinii, nu se mai întorc după aceea, deci ele vor fi, din start, niște fete cu mai puțină educație”.
Articolul complet poate fi citit pe PRESShub.
