De ce nu ne vaccinăm într-un număr suficient de mare pentru a fi protejați de rujeolă, o boală care în mai puțin de un an a infectat 10.000 de români și a omorât 9? De ce am avut cea mai scăzută rată de vaccinare împotriva COVID-19 dintre toate țările Uniunii Europene, deși peste 3.400 de români au murit în pandemie? Sunt campaniile de comunicare și conștientizare desfășurate de Ministerul Sănătății relevante? Cum ar trebui să arate o astfel de campanie, pentru a convinge o comunitate că vaccinurile sunt sigure și o protejează? Sunt întrebări la care ne-am gândit cu toții în ultimii ani, de când rata de vaccinare împotriva unor boli extrem de contagioase și de mortale a scăzut sub nivelul minim de protecție.
România se află, de anul trecut, în plină epidemie de rujeolă. O epidemie care a făcut deja victime și care este departe de a se încheia. Doctorii, psihologii și sociologii cu care a discutat PRESShub au ridicat o nouă întrebare: cât de credibil este un mesaj care vine de la Ministerul Sănătății, în condițiile în care românii au cea mai mică încrede în guvern și, implicit, în Ministerul Sănătății?
„Să ne gândim un pic: dacă prietenul nostru, nu neapărat cel mai bun, un prieten, un amic, ne minte și o face în mod repetat, mai înserează adevărul pe acolo, câtă încredere am putea să-i dăm? Ca el să poată să-și restabilească reputația, trebuie ca în mod constant și predictibil să spună adevărul”, a arătat Ioana Podina, psiholog, conferențiar la Facultatea de Psihologie a Universității din București. Neîncrederea a fost amplificată și de politizarea vaccinării de către politicieni care au manipulat ca să câștige voturi sau de către persoane care au speriat, ca să câștige bani. Și nu doar în România.
Articolul complet poate fi citit pe PRESShub.
