DIICOT: îngrijorare față de modificarea codurilor penale

Referitor la solicitarea mai multor jurnaliști, acreditați pe lângă Biroul de presă al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu privire la procesul legislativ de transpunere a Directivei (UE) 2106/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Biroul de presă al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este împuternicit să formuleze următoarele precizări:

Ne exprimăm surprinderea și îngrijorarea cu privire la modalitatea în care se desfășoară acest proces, fără transparență și fără consultarea unor experimentați practicieni ai dreptului din domeniul justiției penale. Elaborarea și adoptarea Noului Cod Penal și a Noului Cod de Procedură Penală s-au desfășurat pe parcursul mai multor ani, în cadrul unui proces complex de consultare profesională și dezbateri la care au participat experți, practicieni, cadre universitare, asociații profesionale, etc.

Chiar și în aceste condiții de laborioasă și îndelungată elaborare a modificărilor la cele două coduri cadru, esențiale  în activitatea de tragere la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, rezultatele au fost imperfecte, cu consecințe semnificative atât pentru subiecții procesuali cât și pentru organele judiciare. Aceste erori au făcut obiectul numeroaselor critici a posteriori, au generat practică judiciară neunitară și impredictibilă și consecutiv, un număr important de decizii ale Curții Constituționale care au admis excepțiile de neconstituționalitate a normelor procesuale vizate. Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale este un imperativ constituțional și pentru magistrații procurori, deopotrivă interesați în alinierea legislației naționale la standardele europene în această materie.

Totodată, pentru satisfacerea funcției sociale consacrate constituțional, procurorii trebuie să dispună în activitatea judiciară, în cadrul căreia reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, de instrumente procesuale și procedurale fără de care aflarea adevărului într-o cauză penală ar deveni iluzorie. Neoficial, am luat act de un număr semnificativ de amendamente la Codul penal și Codul de procedură penală formulate în contextul procedurilor în desfășurare la Comisia Specială Comună a Camerei Deputaților și Senatului, care reprezintă, în opinia noastră, reglementări excesive, dincolo de standardele stabilite prin Directivă și care vor avea ca finalitate o nouă amputare a posibilităților tactice de investigare a infracţiunilor în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor care le-au săvârșit.

Considerăm, la rândul nostru, esențiale respectarea dreptului la apărare și caracterul echitabil al procedurilor, dreptul persoanelor de a păstra tăcerea sau de a nu se incrimina, responsabilitatea organelor judiciare de a căuta probe incriminatoare cât și dezincriminatoare, comunicarea publică realizată de către organele judiciare cu privire la persoanele suspecte sau inculpate în cauzele penale. Directiva a cărei transpunere se urmărește și care stabilește standarde minime cu privire la prezumția de nevinovăție la nivel comunitar este deja, în covârșitor de mare măsura,  implementată în legislația penală din România.

Fără a beneficia la acest moment de o formă oficială care să consemneze  amendamentele depuse la Comisie, dar conștienți de faptul că în cadrul lucrărilor  de azi ale Comisiei, sunt dezbătute și aprobate amendamente importante, ne manifestăm întreaga disponibilitate de a participa la consultări pentru elaborarea modificărilor necesare legislației penale de natură a consolida atât garanțiile prezumției de nevinovăție a persoanelor suspecte sau inculpate, garanțiile procesului echitabil  cât și garanțiile necesare pentru apărarea ordinii de drept și a intereselor generale ale societății.

Experiența judiciară a procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. reprezintă, în opinia noastră, o resursă care nu ar trebui ignorată în procesul de elaborare și adoptare a modificărilor legislației penale, în măsura în care o atare modificare este făcută cu observarea interesului general al societății și pentru apărarea ordinii de drept. Aceasta cu atât mai mult cu cat în activitatea de combatere a fenomenelor infracționale grave precum traficul de droguri, traficul de ființe umane, criminalitatea informatică, traficul de migranți, criminalitatea organizată, terorismul și finanțarea terorismului,  D.I.I.C.O.T. se află într-o strânsă relație de cooperare judiciară internațională,  în efortul comun al statelor de a asigura un climat de securitate, de respectare a ordinii de drept și libertate. Fără instrumentele procesuale necesare D.I.I.C.O.T. nu-și va putea satisface rolul de partener eficient și credibil în cooperarea judiciară internațională în materie. Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor D.I.I.C.O.T. și cu un impact deosebit de grav îl reprezintă solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevăzute de art. 97 C.pr.pen.

Trecând peste faptul că sunt frecvente situațiile în care nu exista experți pentru anumite domenii sau laboratoare care sa asigure condiții pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-științifică este singurul act de urmărire penală care certifică existența sau inexistența substanțelor interzise în materialele supuse verificării. Fără acest mijloc, activitatea D.I.I.C.O.T., care instrumentează circa 1200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare.

Modificarea art. 267 C.pr.pen. în sensul restrângerii posibilității organelor de urmărire penală de a accesa informații conținute în baze electronice de date deținute de organe ale administrației de stat și argumentele invocate în susținerea unei astfel de modificări reflectă o înțelegere total greșită a naturii investigațiilor penale și a rolului organelor de anchetă penală. Bazele de date oferă informații și nu probe. Principiul egalități de arme se referă la probe și administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumția de nevinovăție.

Modificările propuse la art. 83 C.pr.pen cu privire la prezența inculpatului la proceduri de audiere a diferiților subiecți procesuali în faza de urmărire penală contrazice dispoziții exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenței inculpatului – a se vedea situația victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpaților nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor.

În măsura în care vom lua cunoștiință în întregime de textele supuse dezbaterilor în cadrul Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, vom comunica, la cerere, punctul de vedere al procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. cu privire la modificările și amendamentele propuse. (comunicat DIICOT)