Consiliul Județean al Elevilor Vrancea, unica structură de reprezentare a elevilor la nivel județean ce are misiunea de a apăra drepturile acestora, solicită ferm autorităților să asigure siguranța și protecția beneficiarilor primari ai educației – elevii, necesare derulării în condiții propice a actului educațional și sancționarea oricărei forme de abuz în școlile vrâncene. În data de 19 noiembrie, în jurul orei 7:00, o elevă a Colegiului Național “Emil Botta” din Adjud a fost expusă unor intenții, respectiv acțiuni de abuz de către unul dintre cadrele didactice ale unității de învățământ preuniversitar. În urma continuării acestor avansuri de către profesorul în cauză prin trimiterea unor mesaje în mod repetat pe telefonul mobil al elevei, aceasta a solicitat sprijinul conducerii de învățământ, ulterior apelând la autorități. Plângerea la poliție a fost înregistrată în data de 5 decembrie, confirmată fiind în mod public de către IPJ Vrancea. În acest context, structura de reprezentare a elevilor a solicitat informații reprezentaților Consiliului Școlar al Elevilor al Colegiului Național “Emil Botta” Adjud, cât și factorilor implicați în incident.
Considerând acțiunile exercitate în acest sens, aducem la cunoștință încălcarea Constituției României, art. 95 (“Sunt interzise săvârşirea oricărui act de violenţă, precum şi privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, atât în familie, cât şi în instituţiile care asigură protecţia, îngrijirea şi educarea copiilor, în unităţi sanitare, unităţi de învăţământ, precum şi în orice altă instituţie publică sau privată care furnizează servicii sau desfăşoară activităţi cu copii.”), Codului de Etică al profesorului în invățământul preuniversitar, art. 5 (“ a3) asigurarea protecției fiecărui educabil, prin denunțarea formelor de violență verbală/fizică exercitate asupra acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijență sau de exploatare a acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare; a4) combaterea oricăror forme de abuz; a5) interzicerea hărțuirii sexuale și a relațiilor sexuale cu educabilii;”) și Legii 272/2004 secțiunea 4 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, art. 52 (2) (“În cadrul procesului instructiv-educativ, copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de către cadrele didactice, personalul didactic auxiliar și cel administrativ și de a fi informat asupra drepturilor sale, precum și asupra modalităților de exercitare a acestora. Pedepsele corporale sau alte tratamente degradante în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise.”). De asemenea, ținem să menționăm Statutul Elevului art. 7 litera f) (“dreptul de a beneficia de tratament nediscriminatoriu din partea conducerii, a personalului didactic, nedidactic si din partea altor elevi din cadrul unitatii de învatamânt. Unitatea de învatamânt preuniversitar se va asigura ca niciun elev nu este supus discriminarii sau hartuirii pe criterii de rasa, etnie, limba, religie, sex, convingeri, dizabilitati, nationalitate, cetatenie, vârsta, orientare sexuala, stare civila, cazier, tip de familie, situatie socioeconomica, probleme medicale, capacitate intelectuala sau alte criterii cu potential discriminatoriu;”). Nu în ultimul rând, considerăm relevante Codul Penal art. 296, art. 297 și art. 197, ce prevăd sacțiunile funcționarilor publici, respectiv cadrele didactice în contextul unor asemenea fapte și Codul de procedură civilă art. 264, privind ascultarea copilului în momentul depunerii unei declarații.
Conform Raportului privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Județean inițiat de Consiliul Județean al Elevilor Vrancea, un număr de 150 de elevi (din 344 participanți la studiu), 34,6% au constatat cazuri de discriminare în unitatea de învățământ, dintre care 44% cauzate de profesori. Conform raportului, 40,9% din respondenți au semnalat cazuri în care profesorul a abordat un comportament nerespectuos față de elevi, 7,2% față de alte cadre didactice și 2,6% față de cadrele nedidactice. În contextul posibilităţii de a beneficia de consiliere şcolară şi psihologică în mod gratuit, 20,2% din respondenţi nu cunosc existenţa acestor instrumente de consultare, respectiv 5,2% nu beneficiază de acestea. De asemenea, bullying-ul și abuzul în școli sunt niște fenomene des întâlnite în școli, dar care, din motive profesionale și personale, sunt ignorate. Considerăm că actorii principali ai educației: elevii, cadrele didactice, părinții, conducerea unităților de învățământ și autoritățile publice responsabile de sfera educațională, ar trebui să colaboreze în vederea obținerii unor rezultate pozitive și vizibile în contextul combaterii acestor dificultăți. Gravitatea acestei situații cât și a statisticilor ne confirmă că sistemul de învățământ românesc a eșuat, cu altă ocazie, în asigurarea unui cadru propice de dezvoltare a elevului. Atitudinea și curajul elevei implicate în incident reprezintă o sursă de inspirație pentru toți elevii vrânceni care se află în postura victimei unui abuz, motiv pentru care vom milita pentru asigurarea unui cadru deschis și sigur pentru relatarea acestor situații. (Consiliul Județean al Elevilor)
