Fermierii români au început să strângă semnături pentru revizuirea Constituției chiar la Târgul INDAGRA ce se desfășoară în aceste zile la București. Ei solicită ca legea fundamentală a țării să se modifice în sensul declarării pământului drept patrimoniu național și limitării înstrăinării acestuia. ”Prin strângerea acestor semnături ne propunem să stopăm expansiunea fenomenului de acaparare și concentrare a terenurilor din România, a pădurilor şi a apelor, sens în care cetăţenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine, ori care nu au capital majoritar românesc, nu vor mai putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, pădurilor şi apelor, aceste persoane putând doar, în condițiile legii organice, să concesioneze sau să arendeze aceste resurse naturale vitale pentru siguranţa naţionlă: terenurile, pădurile şi apele. (…) S-a vândut deja străinilor mult prea mult din pământul şi pădurile ţării. Acest lucru trebuie oprit imediat, în totalitate. Nu ne mai putem permite să vindem străinilor aceste resurse esenţiale pentru ţară, în niciun fel de condiţii. Partenerii noştri din alte state europene pot investi în ţara noastră, pot face afaceri în general, în domeniul resurselor, însă doar în calitate de chiriași, concesionari ori arendași și nu de proprietari”, se arată în prezentarea acțiunii demarate de Federația Națională Pro Agro și de o organizație nonguvernamentală – Mișcarea Focul Dacic. Conform acestora, proiectul de lege privind revizuirea Constituției ar avea următoarea formulare:
”Proiect de lege pentru modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituția României
Forma actuală a art. 44 teza a II-a din Constituția României
„Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală”.
Forma propusă a art. 44 teza a II-a din Constituția României…
„Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, pădurilor şi a apelor, nu le pot arenda, concensiona, închiria.
Prin excepţie, cetăţenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc, conform legii organice, pot concesiona, închiria, numai terenuri care au destinaţia construcţii civile, comerciale, industriale”.
Prezent la Târgul INDAGRA, președintele Klaus Iohannis s-a declarat îngrijorat de suprafețele mari de teren arabil care au fost cumpărate până acum de persoane fizice și juridice străine și a declarat că ar trebui găsite soluții pentru ca pământul să nu mai fie înstrăinat atât de ușor. „De asemenea, de importanță extraordinar de mare pentru România, cine e proprietarul pământului din România? Cel puțin, în momentul de față, aflu, de exemplu, de la domnul ministru al Agriculturii, că proprietari a 30% din terenul agricol din România sunt alții decât românii. Pe mine, personal, această proporție mă îngrijorează. (…) E nevoie de o abordare pragmatică, dar în același timp europeană. Suntem în UE, nu putem să ne închidem, să revenim la izolaționism, dar nu ne oprește nimeni să facem o legislație care să permită românilor să stabilească ce se întâmplă în România. Un minim necesar este un drept de preempțiune pentru cei care reprezintă statul sau comunitatea, iar, dacă nici statul, nici comunitatea nu au interes într-o anumită parcelă care se vinde, atunci, sigur, putem să ne gândim cum mergem mai departe, dar nu cred că se poate merge la infinit așa, că ne trezim că ne uităm la pământ și ne întrebăm al cui o fi, că al nostru nu mai e. Este clar că printr-o legislație care ne protejează, dar este în același timp și europeană, putem să rezolvăm această chestiune care este foarte sensibilă”, a afirmat președintele Klaus Iohannis.
Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. În cazul cetăţenilor care iniţiază revizuirea Constituţiei, aceștia trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. Conform Constituției României, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
