Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea (ACCPT) anunţă că vineri, 7 aprilie 2023, între orele 12.00 şi 15.00, va organiza un protest în fața Prefecturii Vrancea. Acțiunea de la Focșani face parte din protestul organizat la nivel național de Forumul APPR şi de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare. „Recurgem la această formă extremă de manifestare datorită situaţiei extrem de dificile cu care se confruntă fermierii reprezentaţi de ACCPT Vrancea, care au înregistrat pagube uriaşe în urma instalării secetei pedologice severe din iarna 2021-2022 şi primăvara anului 2022. În Vrancea, seceta a avut efecte dramatice, mai ales în ceea ce priveşte culturile de primăvară care au avut un grad de afectare de 90-100%. Dacă despăgubirile promise de către autorităţi pentru suprafeţele de teren afectate de secetă, la culturile de primăvară, nu se vor acorda în cel mai scurt timp posibil, multe exploataţii agricole vor falimenta fiind în imposibilitatea de a-şi continua activitatea. La acestea se adaugă problemele şi dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar din România pe fondul distorsiunilor de piaţă cauzate de conflictul armat din Ucraina, condiţionalităţile şi toate obligaţiile impuse de Planul Naţional Strategic 2023-2027, care au contribuit la agravarea situaţiei fermierilor. Pe această cale, lansăm un apel la reacţie pentru orice fermier din zonă care se identifică cu problemele expuse în acest comunicat de presă, să se alăture protestului naţional, la centrul de protest din Vrancea.”, a declarat Teofil Dascălu, președintele ACCPT Vrancea.
Solicitările Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Vrancea (ACCPT) vizează:
1. Urgentarea acordării despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de secetă pedologică extremă în anul 2022;
2. Acţiuni şi măsuri pentru eliminarea efectelor devastatoare asupra fermierilor, a sectorului agricol, populaţiei şi economiei naţionale a României, ca urmare a deciziilor autorităţilor europene privind liberalizarea comerţului cu produse agricole şi agroalimentare din Ucraina;
3. Măsuri pentru rezolvarea problemelor generate de: Strategiile „De la Ferma la Furculiţă” (Farm to Fork Strategy), Biodiversitate, Pactul ecologic european, Regulamentul de utilizare sustenabilă a pesticidelor, amânarea legislaţiei privind tehnicile de ameliorare modernă, încadrarea agriculturii alături de marii poluatori industriali, noile prevederi din Politica Agricolă Comună, Planul Naţional Strategic 2023-2027(lăsarea terenului pârloagă, cultivarea obligatorie de proteaginoase, eliminarea practicilor tradiţionale de cultivare fără a ţine cont de specificităţile agroclimatice din fiecare zonă a României), constrângeri şi condiţii mult mai blânde pentru produsele importate din ţări terţe decât cele produse în Europa, care generează dificultăţi şi condiţionalităţi pentru fermierii din România;
4. Acordarea despăgubirilor pentru culturile agricole distruse ca urmare a construcţiei autostrăzii A7, Autostrada Moldovei.
La nivel de ţară fermierii au făcut numeroase demersuri prin care au atras atenţia, de la începutul războiului, asupra unor perturbări grave ale pieţei interne a cerealelor şi oleaginoaselor:
– erodarea semnificativă a competitivităţii producătorilor agricoli autohtoni ca urmare a liberalizării comerţului cu mărfuri agricole cu Ucraina;
– prăbuşirea preţurilor interne (care nu mai acoperă nici costurile de producţie) şi inducerea unor volatilităţi foarte mari ale acestora, pe fondul volumelor suplimentare de marfă din Ucraina (situaţie devenită acută mai ales în zonele de graniţă);
– presiunea enormă pe o logistică de transport deja deficitară în România, ceea ce a dus la creşterea de 4 – 5 ori a tarifelor de transport, manipulare, navlu, la penuria de mijloace de transport (camioane, vagoane, barje), la escaladarea tarifelor de asigurare; presiunea pe logistica de stocare, în prezent depozitele din ferme fiind încă pline cu produse agricole nevalorificate, la doar două luni înainte de noua recoltă, din cauza blocării pieţei locale prin importul masiv de cereale şi oleaginoase din Ucraina;
– alocarea infimă, arbitrară şi discriminatorie a unor fonduri din rezerva de criză a Uniunii Europene, de mai puţin de 18 procente din suma totală antrenată – când, în fapt, ţara noastră a servit drept platformă logistică şi a facilitat tranzitul pentru cca 60% din volumele de produse agricole extrase din Ucraina. (sursa: ACCPT Vrancea)
