Vineri 18 iunie 2021, în jurul orei 19, un apel 112 semnala prezența pe cursul râului Zăbala în zona Nereju-Frumoasele, a unui grup de 12 persoane, 11 adulte și un minor, blocate de viitură pe o mică insulă. Au fost alertate forțe de intervenție specifice, ale Salvamont și ISU Vrancea. Drumul de acces fusese afectat de asemenea de viituri, deplasarea în zonă fiind una anevoioasă. Condițiile meteo și terenul dificil au zădărnicit eforturile salvatorilor din acea seară. S-a încercat traversarea apei cu un TAF, dar este luat de ape, tractoristul este salvat în ultimul moment, apa depășea 3 metri.
Au fost reluate acțiunile de salvare în dimineața următoare începând cu ora 6. Am condus echipa de trei salvatori montani și am început acțiunea sprijiniți de patru salvatori ISU. A fost solicitat sprijin aerian, dar ploaia abundentă și plafonul jos erau nefavorabile unei astfel de intervenții, astfel a fost adoptată metoda evacuării pe „Tiroliană”. Nivelul apei era fluctuant așa că o intervenție rapidă era necesară, în orice moment construcțiile firave în care se adăposteau cei 12 puteau fi măturate de șuvoaie. Distanța mare, aproximativ 30 de metri precum și dificultățile de comunicare generate de zgomotul apei au îngreunat mult instalarea dispozitivului amintit. Tiroliana, acest ansamblu de transport, presupune montarea mai multor corzi între două puncte fixe, deplasarea făcându-se cu ajutorul unor scripeți și centuri sau hamuri. Întinderea corzilor a devenit o provocare iar soluția, una inedită, aș zice, a fost folosirea unei lansete de pescuit, care în mâna unui pescar iscusit(coleg pompier) a dat rezultate maxime. Când credeam că am depășit principala piedică, o alunecare de teren violentă, ce survine exact la locul acțiunii, ne obligă să ne retragem în grabă, abandonând echipamentele și tot ce amenajasem. Panica se instalează în rândul persoanelor izolate, văzând retragerea noastră în grabă. Se ia decizia solicitării de sprijin suplimentar. După o atentă observare se consideră terenul stabil, iar în jurul orelor 14 se reiau lucrările și în mai puțin de o oră totul este pregătit. Stresul și tensiunea ating cote maxime, pe deoparte ploaia continua, debitul râului era mereu în creștere iar riscul și responsabilitatea de pe umerii Echipei Salvamont era maxim. Legăturile corzilor pe capătul dinspre insulă erau făcute de o persoană necunoscută, de vreo 60 de ani, fără nicio legătură cu domeniul și care își primea instrucțiunile prin portavoce.
La ora 15 ajung în mijlocul apei, alături de sinistrați, a căror moral crește brusc. Este greu de descris sentimentul atunci când trec rapid, de la confortul unei lumi accesibile la izolarea în mijlocul unui râu dezlănțuit. Să aranjezi pe fiecare: ham, role, carabiniere, cască, vestă de salvare și toate astea pe o ploaie câteodată torențială e un pic cam mult, dar la ora 17:15 trec cu bine înapoi pe mal după ce toți cei 12 erau în siguranță. Unii cu ochii închiși, alții făcând glume toată lumea a fost cooperantă și grăbită să-și părăsească locuința lacustră.
Mulțumesc pentru profesionalism și determinare colegilor alături de care am lucrat: Mariana și Ionuț, colegilor de la ISU Vrancea și Jandarmeria Vrancea, întregii formații Salvamont Vrancea, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă cu care am comunicat permanent. Toți aceștia au făcut ca în această seară 12 oameni să ajungă acasă în siguranță la familiile lor.
(Jurnal de Salvator, 19 iunie 2021, Marius Adrian Coviltir)
