Evoluțiile de la vârful PSD produc valuri și în teritoriu. Dacă până acum 2-3 ani Marian Oprișan nu avea nicio problemă în interiorul organizației Vrancea, indiferent de ceea ce se întâmpla la centru, iată că, acum, are un ghimpe în coastă: Cristi Misăilă, un fel de șarpe încălzit la sân. S-a observat din ce în ce mai mult că, de când a fost ales primar al Focșaniului, Misăilă copiază comportamentul șefului său (de partid și nu numai), în dorința de a se impune în fața celor din jur. Numai că Misăilă sare repede peste niște etape și se crede atotcunoscător și atotfăcător peste tot, oriunde, oricând. Oprișan a ajuns la nivelul ăsta după ceva ani, nu imediat.
Potrivit tradiției strămoșești, Misăilă a mușcat mâna care l-a hrănit și l-a făcut mare (de exemplu subprefect și primar al Focșaniului). În 2017, el ajunsese în apropierea lui Liviu Dragnea, care îl cam îndepărtase pe Oprișan din cercul restrâns al puterii, și încerca să creeze o echipă de ”supărați” pe Oprișan, în frunte cu fostul deputat Ciprian Nica. Așa-zisa dizidență s-a fâsâit repede, iar Oprișan și Misăilă ajunseseră la un fel de acord mutual, un fel de pact de neagresiune, în perspectiva anului electoral 2020. Iată, însă, că rezultatul alegerilor europarlamentare din 26 mai și trimiterea lui Dragnea după gratii au creat alte oportunități.
Așa cum s-a văzut, Oprișan și-a arătat mușchii după război (adică după europarlamentare), fapt taxat de ceilalți lideri PSD, care s-au cam săturat de atitudinea și declarațiile șefului PSD Vrancea. Misăilă nu putea scăpa prilejul și a încercat câteva mișcări pentru a-și securiza poziția în PSD, pe de o parte, dar și candidatura la alegerile de anul viitor, pe de altă parte. Momentan, este un joc ascuns, în culise, fără declarații publice antagonice.
Oprișan se bazează pe o rețea de informații și pe cei care (încă) îl susțin să rămână în fruntea PSD (până la distrugerea partidului, probabil). De asemenea, sunt prea puțini pesediști vrânceni care i s-ar putea opune pe față (chiar niciunul). Se vorbește că ar fi unii supărați, gen Dragoș Bîrlădeanu, dar revolta lui/lor se consumă, poate, în interior, sau în fața oglinzii. În rest, nimic, nimeni. Până nu îl vor vedea căzut, cu adevărat, niciun pesedist din Vrancea nu va ridica vocea împotriva stăpânului. De cealaltă parte, Misăilă s-ar putea baza pe un sprijin din partea celor care nu îl mai suportă pe Oprișan, dacă reușește să se prezinte ca o alternativă la baronul vrâncean (precum Paul Stănescu, Olguța Vasilescu, Gabriela Firea, Robert Negoiță, Marcel Ciolacu etc). Se cunoaște, de exemplu, relația apropiată a lui Misăilă cu pesediștii din Buzău, conduși de Marcel Ciolacu. Nu trebuie omis nici sprijinul pe care îl poate oferi nașul Ioan Niculae, care are relații și interese de afaceri cu PSD-ul în ansamblul său. Se zvonește că afaceristul Niculae l-a scos de la inimă pe Oprișan și îl ține aproape pe finul Misăilă. Unde mai pui că Misăilă are și alternativa Pro România. Iar o eventuală refacere a USL, cu Ponta și Tăriceanu în prim-plan, ar putea constitui o mișcare atrăgătoare pentru primarul Focșaniului.
Misăilă se mai bazează și pe faptul că a amânat lucrările de investiții în Focșani până în acest an și, până la alegerile locale din iunie 2020, va trage tare să repare cât mai multe străzi din oraș. Mai mult, anul acesta nu a alocat bani de la bugetul local pentru organizarea parangheliei în Piața Unirii, de Zilele Municipiului Focșani. A avut, însă, grijă, să aloce o sumă importantă de la bugetul municipiului pentru organizarea unui dineu, la care a invitat oameni de afaceri, șefi de instituții publice și alte persoane care l-ar putea ajuta să obțină un nou mandat de primar, anul viitor. Prin acest dineu, Misăilă ar vrea să le arate care este noua ”cale” de urmat în privința scaunului de ”stăpân” al județului. Bine, dacă Oprișan va fi prezent la dineul respectiv, atunci planul lui Misăilă va fi un eșec, din această perspectivă.
Așa că, până una-alta, cuplul Oprișan-Misăilă se va avea ca șoarecele cu pisica, în dauna și pe spinarea/ banii/ viitorul vrâncenilor. Ceea ce, oricum, nu-i interesează pe cei care conduc administrația județeană/locală după bunul plac.