Astăzi se sărbătorește Sfânta Fecioară Maria. Nașterea Maicii Domnului este prăznuita de către Biserica Ortodoxă la data de 8 septembrie a fiecărui an și este cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Maria Mică. Tot la aceeași dată sărbătorește și Biserica Catolică Nașterea Maicii Domnului. Maria era de descendență împărătească și preoțească: tatăl ei, Ioachim, era urmaș al regelui David, pe când mama ei, Ana, era fiica preotului Mathan. De asemenea, Nașterea Maicii Domnului reprezintă prima mare sărbătoare a unui nou an bisericesc, având în vedere că acesta începe cu data de 1 septembrie.
Venerarea Mariei ca fecioară joacă un rol important deopotrivă în bisericile ortodoxe, cea catolică, cea anglicană și cele orientale. Un număr foarte mare de biserici și catedrale îi poartă numele. Calitățile venerate sunt pomenite în Troparul Maicii Domnului: „Cuvine-se să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată, și maica Dumnezeului nostru, ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut. Pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.”
Astăzi, de Nașterea Maicii Domnului, bărbații nu meșteresc și nu fac treabă în gospodărie, iar femeile nu cos și nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această zi de sărbătoare de către femeile care își doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând. În credința populară, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară și toamnă, momentul în care se dă startul lucrărilor agricole de toamnă și momentul în care noul anotimp începe să își intre în drepturi. Mai există și o altă superstiție românească, conform căreia cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile riscă să atragă asupra lor boli care ii sluțesc. Se aprinde, în schimb, candela în dreptul icoanei Maicii Domnului și se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.
