Constatăm cu îngrijorare că, într-o perioadă de criză profundă la nivel mondial, în care întreaga lume privește cu spaimă spre acest nou asalt al dictaturii asupra lumii libere, în loc să întărească sistemul democratic, politicienii noștri emit legi care pun din nou în pericol înseși fundamentele unei societăți libere și democratice în România. Sub pretextul implementării unei decizii-cadru europene în legislația națională, prin recentul proiect de lege votat în Camera Deputaților, decizională în acest caz, politicienii români nu fac decât să incrimineze delictul de opinie. Amendamentul privind pedepsirea discriminării pe criterii de apartenență politică, care vine să modifice articolul de lege din Codul penal, redeschide o Cutie a Pandorei, dând cale liberă unor interpretări abuzive și contrare dreptului fundamental la libera exprimare, prin care o critică substanțială adusă unui politician sau partid politic, inclusiv de către mass-media, ar putea fi considerată infracțiune.
Decizia cadru 2008/913/JAI a Consiliului Europei face referire foarte clară la xenofobie si rasism, iar categoriile de persoane sunt precis enumerate, fiind definite pe criterii de „rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”, și nicidecum pe criteriul apartenenței la un partid politic. În noiembrie 2021, Senatul României a adăugat, pe lângă cele preluate din decizia JAI, noi criterii: opinia sau apartenenţa politică, averea, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA. Camera Deputatilor, camera decizională, a votat forma Senatului iar legea urmează să fie trimisă la Președinție. Legea va trebui să aștepte o decizie a Curții Constituționale, dacă aceasta va fi atacată înainte de promulgare. Politicienii nu sunt și nu pot fi asimilați drept o prezumtivă categorie discriminată.În consecință, cerem aplicarea și implementarea corectă a Deciziei cadru 2008/913/JAI a Consiliului Europei în Codul penal, în spiritul ei, și anume cu privire la incitarea la ură și violență împotriva grupurilor discriminate așa cum sunt identificate, și nicidecum pe criteriul apartenenței la un partid politic. În felul în care e formulat acum, articolul de lege deturnează de fapt sensul și spiritul deciziei cadru europene de combatare a antisemitismului si rasismului și oferă o armă politicienilor, ce poate fi îndreptată oricând, și foarte ușor, împotriva dreptului la libera exprimare și a libertății presei. Prin urmare, considerăm imperios necesară găsirea unei soluții legislative de anulare de îndată a efectelor nefaste pe care forma actuală a proiectului de lege le poate produce. Cu o Justiție deja șubrezită, România nu își poate permite să intimideze și să descurajeze jurnalismul critic, punând în mâinile reprezentanților clasei politice încă un instrument de control, prin lege, al presei și de reprimare a oricărei opinii critice la adresa sa.
Fundația Freedom House România
Sindicatul Unit al Salariaților – Radio România, primvicepreședinte Nicolae Lev Iulia
Societatea Timișoara
Asociația Ziariștilor Independenți România AZIR/AEJ – Secția Română a Asociației Europene a Jurnaliștilor
Progress Foundation
Grupul pentru Dialog Social
Geeks for Democracy
