Rezultatele finale ale votului de duminică, 11 decembrie, ne duc spre următoarea componență a ”lotului” de parlamentari de Vrancea din legislatura 2016-2020.
Senat: Cristian Dumitrescu (PSD – mandat întreg) și Cătălin Toma (PNL – la redistribuire).
Camera Deputaților: Angel Tîlvăr și Dragoș Bîrlădeanu (PSD – mandate întregi), Nicușor Halici (PSD – la redistribuire) și Ion Ștefan (PNL – mandat întreg).
Mai rămâne în ”dispută” un singur mandat de deputat. Calculul prin care se repartizează acest mandat, cu redistribuire națională, este unul complicat și alambicat. Logica interpretării votului și chiar a proporționalității numărului de voturi pe formațiuni politice (la nivel național și județean) ne-ar duce cu gândul spre doi competitori pentru acest ultim mandat de deputat: Virgil Petrea (USR) și Neagu Murgu (PMP). Cu toate acestea, sistemul de repartizare a mandatelor la redistribuirea națională oferă o schemă cu rezultate ciudate. Astfel, este posibil ca în unele județe să ia ultimul mandat de parlamentar un partid care are puține voturi sau rest insuficient de voturi, în dauna altui partid care în județul respectiv s-a situat deasupra lui sau are rest mai mare. Depinde foarte mult și de scorul realizat de fiecare partid la nivel național, de coeficientul electoral, de restul de voturi neutilizate, de împărțirea restului precum și de interesele liderilor politici, atât naționali cât și județeni. Prin urmare, în jocul pentru ultimul loc de deputat de Vrancea intră și PSD (cu poziția a patra pe listă, Rodica Boboc). Deși obține locul al treilea tot la redistribuire (cu puțin până la a avea și al treilea mandat întreg), PSD ar putea primi și locul al patrulea de deputat. Culmea acestui tip de redistribuire națională este că, dacă PSD Vrancea ar fi luat 3 mandate întregi de deputat, atunci restul foarte mic nu i-ar fi permis să intre în calcul pentru al patrulea mandat. Așa, în ciuda faptului că nu a obținut voturi suficiente pentru un al treilea mandat întreg, PSD Vrancea ar putea fi avantajat la redistribuirea națională pentru că are un rest foarte mare. Sunt calcule și algoritmi care sunt foarte greu de explicat, mai ales cu aserțiuni logice.
Se vede că nici legea alegerilor parlamentare pe liste de partid nu elimină aberațiile și situațiile ciudate, rezultate din plin la aplicarea legii votului uninominal din 2008 și 2012, atunci când ieșeau câte doi (pe alocuri chiar 3) deputați în același colegiu uninominal. De asemenea, în acest joc al redistribuirii naționale intră și interesele liderilor politici. Marian Oprișan va ține cu tot dinadinsul să primească încă un mandat de deputat, pentru un om de bază de-al său, fără să cedeze în fața altor organizații județene PSD care aveau mari speranțe la acest mandat. Această situație ne amintește de un caz similar petrecut după alegerile parlamentare din anul 2000, atunci când a fost la bătaie locul al doilea de senator de Vrancea între Marin Stoica-PRM și Simona Marinescu-PD. Deși PRM avea un scor foarte bun, peste PD, jocul resturilor și al repartizării mandatelor, ”ajutat” de o înțelegere la nivel înalt între șeful PRM (Corneliu Vadim Tudor) și șeful PD (Petre Roman), a dat câștig de cauză candidatului PD la Vrancea. Iar PRM a ales, în schimb, un mandat de senator de Iași, pentru istoricul Gheorghe Buzatu (acolo unde cedase PD).
