Lipsa de intervenție și acțiune a statului român în prevenirea și combaterea rasismului și xenofobiei în aceste vremuri dificile generate de pandemie ar putea conduce la tulburări sociale grave care se vor manifesta în diferite forme de violență împotriva unor anumite grupuri sau comunități ce sunt discriminate în mod tradițional, cum ar fi comunitatea LGBT sau romă, a declarat, într-un interviu acordat PressHUB, Cerasela Bănică, președintele Centrului de Advocay și Drepturile Omului (CADO), de Ziua Internațională pentru eliminarea discriminării rasiale.
Întrebare: Pandemia a determinat creșterea alarmantă a xenofobiei, rasismului și a intoleranței, iar Biroul pentru drepturile omului al ONU a lansat campania #FightRacism pentru a promova o cultură globală de toleranță, egalitate și antidiscriminare#. Ce măsuri a luat România? Există un plan al statului român pentru combaterea xenofobiei și a rasismului?
Cerasela Bănică: În această perioadă, statul român nu a implementat niciun plan de combatere a xenofobiei și rasismului. Însă, această situație nu este o noutate, pentru că România a eșuat încă din 2015 să adopte o strategie națională în domeniul prevenirii și combaterii discriminării (2016-2020, 2018-2022), în ciuda recomandărilor repetate ale instituțiilor europene. Astfel, statul român nu a alocat în ultimii 6 ani fonduri de la bugetul de stat pentru implementarea de măsuri de prevenire, cum ar fi campanii de conștientizare a populației cu privire la pericolul rasismului, xenofobiei și intoleranței sau de informare a victimelor discriminării privind mecanismele sau instrumentele pe care le au împotriva celor care îi discriminează. Majoritatea acțiunilor de prevenire au fost finanțate prin fondurile europene implementate de societatea civilă în parteneriat cu instituțiile publice. Însă, aceste acțiuni sunt insuficiente și nu pot duce la o reducere semnificativă a fenomenului, deoarece societatea civilă intervine punctual și pe o perioadă scurtă și nu poate și nici nu ar trebui să îndeplinească atribuțiile instituțiilor statutului care au fost create în acest scop.
Întrebare: Discriminarea rasială este contrară valorilor și principiilor Uniunii Europene: drepturile universale ale omului și libertățile fundamentale. Mai este astăzi discriminarea rasială o problemă fundamentală a României? Este societatea românească mai tolerantă astăzi cu minoritățile naționale, la 14 ani de la integrarea în marea familie europeană?
În 2018 Comisia europeană raporta că 36% dintre romi au declarat că au fost hărțuiți fizic de cel puțin 6 ori pe an datorită etniei. De asemenea, un alt factor care contribuie la această situație este că nedescriminarea nu se învață la școală, iar elevii nu pot dezbate problematica discriminării, xenofobiei și a intoleranței, astfel încât să înțeleagă impactul unor astfel de acțiuni. Mai grav este că sistemul educațional discriminează chiar el însuși, și anume în 2015, Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO), asociația pe care o conduc, a identificat că în 50% dintre cele 220 de localități monitorizate exista o școală cu formă de segregare a elevilor de etnie romă. În acest an, vom continua monitorizarea în peste 1.000 de școli din 11 județe în cadrul proiectului “Școală pentru toți copiii!-II”, finanțat de către Active Citizens Fund România.
Ne așteptăm ca situația să nu difere deoarece, din 2017, Ministerul Educației Naționale nu a publicat nici un raport de monitorizare privind segregarea sau a acțiunilor de desegregare implementate. Un alt determinat important în propagarea discriminării rasiale este media și internetul care au devenit mijloace importante de canalizare a urii colective împotriva comunității rome sau a altor grupuri. Iar în final aș menționa, legislația incompletă în acest domeniu, slaba pregătire a instituțiilor de a aplica legislația și de a sancționa eficient faptele de discriminare (organele de poliție, procurori, judecători și inclusiv CNCD-ul). Să nu uităm că anul trecut Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva României deoarece țara noastră a eșuat până acum să transpună pe deplin legislația UE care condamnă discursul și infracțiunile motivate de ură.
Interviul complet, realizat de jurnalistul Sebastian Rusu, îl puteți citi pe PressHub.
