Sărbătoarea Rusaliilor este cunoscută și sub denumirea de sărbătorea Cincizecimii sau a Pogorârii Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli. Este prăznuită la 50 de zile de la Învierea Domnului. Este menționată în Noul Testament, în special în cartea Faptele Apostolilor, în al doilea capitol. Aici se spune că Duhul Sfânt Se pogoară din cer ca un vuiet mare de vânt și Se împarte deasupra capului fiecăruia din cei prezenți, în chip de limbi de foc. De asemenea, se face pomenire de ea și în canonul 20 al Sinodului I Ecumenic de la Niceea, din anul 325.
Rusaliile este sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine, căci în această zi, în urma cuvântării însuflețite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creștinism circa 3.000 de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim. Până către sfârșitul secolului IV și începutul secolului V, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălțării Domnului și a Pogorârii Sfântului Duh. În jurul anului 400, cele două sărbători s-au despărțit una de cealaltă, Cincizecimea rămânând numai ca sărbătoare a Pogorârii Sfântului Duh.
De Rusalii se leagă mai multe superstiţii şi oamenii păstrează încă unele tradiţii: îşi împodobesc casele cu frunze sfinţite de tei sau de nuc, pentru a îndepărta duhurile rele, ung uşile cu usturoi, pentru a fi feriţi de ghinion tot anul şi dansează Jocul Căluşarilor, pentru a alunga spiritele Ielelor care vin să facă rău. Cele două zile de sărbătoare au fost declarate nelucrătoare, astfel că mulți români au parte de un weekend prelungit de Rusalii.
