În atenția Doamnei Ministru Lia Olguța Vasilescu,
Spre știința Domnului Prim-Ministru Mihai Tudose,
Spre știința Domnului Președinte Klaus Werner Iohannis,
Stimată doamnă ministru,
Suntem un grup de antreprenori, economiști, cadre didactice și manageri preocupați de politicile publice care afectează climatul de afaceri, și dorim pe această cale să atragem atenția asupra măsurilor repetate de creștere a salariul minim din ultimii trei ani fără a fi determinat de realitatea economică. Deși la nivel declarativ ați repetat de nenumărate ori că aveți ca prioritate stabilitatea fiscală și predictibilitatea, considerăm oportun să atragem atenția că astfel de măsuri contribuie serios la instabilitatea fiscală, măresc îngrijorarea în rândul antreprenorilor, investitorilor. Rațiunile politice și bugetare care ar putea justifica astfel de decizii trebuiesc armonizate cu bunul mers al economiei, astfel să reflecte starea reală a economiei.
În acest sens, ne exprimăm îngrijorarea și sperăm, într-o primă fază, că va determina reconsiderarea deciziilor de creștere a salariului minim, iar ulterior va constitui o temă de discuție și un punct de plecare pentru formularea unor politici sănătoase de natură să sprijine bunul mers al economiei. Fixarea unui nivel minim al salariului reprezintă o măsură distructivă pentru mediul economic și în special pentru mediul antreprenorial afectând serios segmentul forței de muncă conducând la descurajarea cererii de muncă din partea angajatorilor dar și la creșterea șomajului sau chiar a economiei subterane.
Începând cu ianuarie 2014, salariul minim a crescut artificial în mod repetat ca urmare a intervenției statului în economie, creând astfel o discrepanță între salariul mediu și salariul minim. Dacă înainte de anul 2009 vorbeam de un prag de 30% din salariul mediu, astăzi acest prag se îndreaptă vertiginos către 50%. Ca urmare a acestor modificări repetate, atragem atenția că există riscul ca cea mai mare parte a forței de muncă din România să fie remunerată cu salariul minim devenind astfel o țară de angajați la minim, cu sute de mii de asistați sociali. Mai mult, aceste discrepanțe se accentuează cu migrația forței de muncă din sectorul privat către sectorul public ca accentuează cu migrația forței de muncă din sectorul privat către sectorul public ca urmare a creșterilor salariale din sectorul public. Conform datelor publicate pe site-ul Consiliului Fiscal în anul 2017, salariul mediu brut în sectorul privat era de 652 euro, în sectorul public 842 euro, în administrația publică 1.116 euro, iar în educație 711 euro, deși principalul contributor la bugetul de stat îl reprezintă sectorul privat. Evoluția acestui fenomen, a creșterii salariului minim, a luat amploare în ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis să oferi locuri de muncă crescând repetat, de la 1.050 lei în 2016 la 1.450 lei în prezent, cu șanse mari de a înregistra noi creșteri ajungând la 2.000 lei în 2018 fără a avea o creștere semnificativă a PIB-ului.
Dacă în anul 2014 în România existau peste 1,5 milioane de angajați cu salariul minim, astăzi vorbim de peste 1,6 milioane de angajați, și cifrele sunt în continuă creștere, afectând segmentul cel mai vulnerabil, cel al tinerilor fără experiență, dar și cel al antreprenorilor, contributori direct la bugetul de taxe și impozite. Așa cum atestă studiile științifice, și așa cum susțin și majoritatea specialiștilor din domeniu, creșterea salariului minim crește rata șomajului în rândul tinerilor și al persoanelor slab calificate. Nu este de mirare că o astfel de politică are repercusiuni directe asupra evoluției de colectare a veniturilor de taxe și impozite, conform datelor furnizate de către Comisia Europeană, România înregistrând o scădere drastică de la 28,1 (%PIB) în anul 2015 la 25,5 (%PIB) în anul 2017.
Deși măsurile propuse se vor a fi măsuri sociale, de fapt, ele reprezintă în mod fundamental măsuri anti-sociale, lovind exact în populația săracă: persoane cu nivel redus de instruire , tineri fără experiență, categorii sociale defavorizate sau discriminate. Salariul trebuie să fie reglat de cerere și ofertă, piața forței de muncă trebuie să fie liberă și nu credem că salariul minim trebuie fixat printr-o lege! Salariul minim de amintește de mercurialul de pe vremea comunistă când statul afișa în piețe prețuri minime la produse. Mediul de afaceri își dorește salarii mai mari la bugetari dar CU PĂSTRAREA ANVELOPEI SALARIALE GLOBALE și o distribuție corectă a valorii între capital și resursa umană.
În final, vă reamintim că o astfel de măsură, neavând la bază fundamentul economic, cel al productivității, va afecta atât întreprinzătorii și companiile care susțin economia românescă prin plata contribuțiilor la bugetul de stat, persoanele slab calificate sau fără experiență, dar și pe toți consumatorii care vor descoperi că trebuie să cheltuiască mai mulți bani din buzunar ca urmare a creșterii prețurilor și care în final îi va afecta în primul rând pe cei cu venituri reduse.
Domnule Prim-Ministru Mihai Tudose, având în vedere obiectivele guvernului, și anume: stimularea și susținerea mediului antreprenorial, precum și îmbunătățirea condițiilor de viață ale românilor, vă solicităm concentrarea pe acele politici care încurajează inveștițiile și productivitatea, și nu pe acelea care vor contribui la creșterea inflației, șomaj, inchiderea a zeci de mii de IMM-uri și, în final, creșteri de prețuri.
Cu deosebită considerație,
Cristina Chiriac, președinte Asociația Națională a Antreprenorilor
Bogdan Glăvan, prof. univ., Universitatea Româno-Americană
Cristian Paun, prof. univ., ASE
Gabriel Mursa, prof. univ.,UAIC
Radu Nechita, conf. Univ. dr., UBB
Ioana Lese, doctorand în economie socială
Dragoș Anastasiu, director general Eurolines
Liliana Agheorghicesei, președinte Patronatul Femeilor de Afaceri Bucovina
Răzvan Orășanu, președinte Asociația Tine de Noi
Mihai Florin, președinte Federația Județeană a Patronatelor IMM Iași
Lucescu Beniamin, președinte Asociația Operatorilor de Transport Rutier Suceava
Ilisei Ovidiu, președinte UGIR—Filiala Suceava
Manea Angelica, președinte Patronatul SFERA Iași
Racolta Steluța, președinte Asociația Patronală a Furnizorilor de Formare Profesională din România
Tudor Smirna, economist, Institutul Ludwig von Mises Romania
Florentina Elena Olaru, administrator Anion Cosmetis
Carmen Cusa, administrator RoTur
Tinu Sebeșeanu, antreprenor
Alexandru Răducanu, antreprenor, fondator Canal 33
Nicoleta Munteanu, antreprenor
Aristide Seri, antreprenor
Victoria Burton, antreprenor
Gabriela Montoiu, antreprenor
Hildegard Brandl, antreprenor
Octavian Bădescu, antreprenor
