Statul își taie singur porția de 72%, apoi cu burta plină, se întoarce râzând cu curul la mine. El se amuză, noi plângem. Dacă fac glume cu nervii noștri, să-i ia dracu pe toți infecții din ’89 și până azi, 14 august 2019, ora 14:35, care au condus România și au băgat în boale întreg sistemul economic.
Am decis să închid un restaurant A la carte’ pentru că NU AM CU CINE SĂ LUCREZ. Capitulez! Refuz să-mi bat joc de mine și să fiu sado-maso continuând în condițiile generate de către Stat (și acceptate tacit de noi, fricoșii). Trebuie să fii Superman ca să inițiezi sau să dezvolți o afacere cu un bazin gol de salariați! Efectiv înotăm într-o piscină fără apă. Nu mai ai cu cine lucra într-un mediu de afaceri neprietenos, toxic, labil, prigonitor, incorect și amenințător. Statul nu te lasă să-ți plătești decent un salariat. Îți spune irevocabil și nenegociabil: NU!
Dacă vreau să-mi plătesc cu 5000 lei un angajat (și am mulți cu salarii mult mai mari), voi plăti contribuții și taxe în valoare de 72% !!! #ȘAPTEJDOILASUTĂ! În total pentru un salariu net de 5000 lei, angajatorul plătește 8740 lei.
Sistemul pe care Statul ni-l pune la dispoziție pentru a face afaceri este microbian: te momește către minciuni, corupție și evaziune. Forța de muncă abilă și profesionistă a migrat, iar ceea ce a rămas în România sunt în general necalificați, care sunt conștienți de poziția lor de putere și profită de contextul CREAT DE CĂTRE STAT ca să manipuleze și să condiționeze pe angajator. Prefer să nu mă mai cert cu bucătari incompetenți și mofturoși a căror genetică și comportament le-a CONSTRUIT TOT STATUL. Angajatul iresponsabil este creația Statului român. Situația forței de muncă este o CALAMITATE: nu mai există angajați! Gata, stop! Cineva trebuie să facă ceva, dacă nu DEMISIA! Lucrătorii au fost alungați din țară, prigoniți de Statul nemernic iar acum pe Stat îl doare-n cur! Oamenii de afaceri sunt morcoviți, dar la felul în care merg lucrurile astăzi, într-un an se vor desființa zeci de mii de afaceri. Și după ce patronașii vor pleca la muncă în Spania și Anglia, o să regrete că au tăcut când puteau să vorbească.
Noțiunea de om de afaceri își schimbă definiția. Nu te mai poți focusa pe viziune, leadership sau dezvoltare. Trebuie să tremuri să nu fugă angajații. E o condamnare vizibilă la NEDEZVOLTARE. Nu mai ai energie pe care să o dedici extinderii, dezvoltării și capitalizării. Tot focusul se pierde pe retenția de personal. În cel mai bun caz ești un Terorizat de afaceri, nu om de afaceri. (Totuși, cine dracu-i șef la patronatele din România? Că de șapte-opt ani de când sunt patron n-a venit niciun nene să mă întrebe dacă mai pot duce în spate haltera pe care mi-o apasă Statul. Chiar așa, suntem nimeni de nicăieri? Ce fel de șef de haită o fi invizibilu’ ăsta?)
Și dacă tot sunt tare-n clanță, iată și o soluție:
Statule, dar de ce nu renunți la 30% din cei 72% cu care ne jecmănești la dată și oră fixă în fiecare lună pe 25? De ce ne buzunărești, ciorditorule? Renunță la 30% din taxe iar mai apoi ne obligi să-i dam salariatului ca să nu mai plece în Anglia, Germania și Spania! Nu ni-i dai nouă, că deh, noi suntem hoți, dar dă-i salariatului! Pentru că oricum tu HABAR NU AI ce să faci cu ei și-i cheltui după ureche! Ai dovedit că ești analfabet în a investi banii în economie și în a reține salariații în țară, pentru că suntem primii după Siria la migrație. PRIMII DUPĂ SIRIA, nebunule! Sau ar mai fi o a doua soluție, de rezervă… Imaginează-ți Statule, cum ar fi dacă mai multe milioane ca mine, nu ți-am mai plăti taxele (că nu avem de unde, să zicem). Așa… preventiv. Vreo 3 luni… Nu ne-ai mai întoarce curu’! (Ștefan Mandachi Facebook)
