– De 1 Decembrie iar ne-a apucat mândria de român și ne-a copleșit patriotismul de fațadă. Populismele și demagogiile politicienilor nu puteau lipsi. Ca în fiecare an, de Ziua Națională a României mai ies la suprafață niște frustrări și interese din partea unor lideri UDMR (mai ales pentru a da bine în fața lui Viktor Orban, ca să nu-i uite atunci când …). În replică, câțiva politicieni ”români” se burzuluiesc și sar la beregata UDMR, din vorbe, în speranța unor ipotetice câștiguri electorale. Zarva naționalistă se liniștește la scurt timp: nici Transilvania nu pleacă nicăieri, nici ungurii nu pot lua Ardealul în spinare, nici românii ăia ”adevărați” nu-și dau sângele la graniță, pentru a opri ”pământul nostru strămoșesc” să plece în lumea largă.
– Se observă tot mai mult un joc dubios al unor televiziuni de știri (un joc printre multe altele). Fac o propagandă subtilă, indirectă sau pe față pentru partidul lui George Simion și încasează, în același timp, muuuulți bani publici, direcționați de Guvernul PSD-PNL-UDMR, de administrațiile locale, de alte autorități publice, de PSD și PNL deopotrivă. Toată propaganda AUR e îmbrăcată într-o mantie așa-zis deontologică și nevinovată. Dar, ca în poveste, împăratul e gol și i se văd toate cele.
– Seceta pedologică din acest an le-a dat prilejul politicienilor să bage ”material” electoral cu investițiile în infrastructura de irigații (distrusă sub ochii politicienilor după 1989). Iar Canalul Siret-Bărăgan este vârf de lance în demagogia irigațiilor. Cu sinistrul ministru comediant Petre Daea în rol principal. PSD și PNL încearcă, cu orice ocazie, să tragă profit electoral din seva acestui canal până va seca. În acest an s-a anunțat, cu mare pompă, că s-au aprobat fonduri publice însemnate pentru continuarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan. Ba că ar fi fost și o licitație și s-ar fi dat contractul de proiectare și execuție. Situația este incertă, din moment ce contractul pare că ar fi ajuns la o firmă de apartament agreată, din Olt, care, nu-i așa, nu ar avea nicio legătură, dar niciuna, cu secretarul general al PSD Paul Stănescu (sau cu alți magnați PSD). Cică ar fi și o contestație la CNSC, dar totul e o nebuloasă. Punem și aici batista pe țambal, mai facem niște vizite propagandistice pe la fermieri, mai anunțăm niște termene și sume de bani … și ”rezolvăm” și canalul ăsta.
– Pentru funcția de adjunct al IPJ Vrancea s-au înscris, la concursul ce va avea loc luna aceasta, 3 ofițeri. O normalitate această competiție, desigur. Numai că este prima dată, după muuuulți ani, când este o așa concurență pentru o funcție importantă în Poliția Vrancea. Până acum era omul și postul, sau postul și omul … potrivit. Iar această normalitate de astăzi pare cel puțin surprinzătoare dacă ne gândim la istoricul recent de pe meleagurile mioritice, în special, dar și dâmbovițene, în general. Sunt unele semne de întrebare cu privire la normalitatea asta care a lovit IPJ Vrancea. Se mai vorbește de nu știu ce interese, ce susțineri, jocuri ș.a.m.d. Posibil, probabil… Îmi amintesc și de o situație de prin anii `90, atunci când jocurile politice de la Focșani și mesajul transmis la București au fost în favoarea unui anume ofițer pentru ocuparea postului de comandant al Poliției Focșani, iar de la București a venit numirea unui outsider, nesusținut de nimeni important. Și pe atunci se punea mare preț pe susținerea din județ. Cică acum n-ar mai conta astfel de lucruri.
– Câteva vorbe și de fotbal, că e în plină desfășurare Campionatul Mondial din controversatul Qatar. Nu chiar despre fotbal, ci despre comentatorii transmisiunilor TVR. Unii n-au nicio înclinație pentru a comenta un meci (cel puțin de fotbal). Nu le contest calitățile de jurnaliști, or fi profesioniști, dar comentarea unui meci de fotbal nu li se potrivește unora dintre ei. Sunt, uneori, pe lângă meci, bat câmpii, au tonuri și semitonuri surprinzătoare (în sens negativ), sunt … moartea pasiunii. Iar fotbalul este sportul care naște cele mai mari pasiuni.
