– Începem 2025 cu o societate din ce în ce mai divizată. Dialogul între categorii sociale sau între persoane nu-și mai găsește locul. Mulți au păreri ferme, categorice, de netrecut și nu acceptă alte opinii, nici chiar întrebări. Este rezultatul manipulărilor, frustrărilor, lipsei de educație, guvernărilor post-decembriste, corupției generalizate din ultimii 35 de ani ș.a.m.d., precum și al intereselor de moment ale … unora.
– Este cel puțin ciudat faptul că oameni care se folosesc zi de zi de rezultatele progresului, științei, civilizației secolului 21 neagă știința, progresul, civilizația. Tot mai mulți apelează la pseudo-știință, la conspirații, la concepții de secolul 19, cu telefonul mobil de ultimă generație în mână, accesând internetul. Iar credința creștină este manipulată și reinterpretată în fel și chip. Asta și cu ajutorul unor prelați care și-au uitat misiunea creștină (din interes?).
– La sfârșitul anului trecut, Guvernul a emis celebra ordonanță-trenuleț, care taie câte ceva de la săraci și nu se atinge de bogați. Mă refer, în primul rând, la angajații din sistemul bugetar. Guvernul mai taie și mai împovărează mediul privat, că trebuie biciuit tot calul care trage la căruță. Unde sunt anunțatele comasări de autorități/ instituții publice mari consumatoare de bani publici, fără folos concret pentru societate? Unde este stoparea risipei bugetare? A rămas o simplă declarație electorală? Unde sunt reducerile de privilegii acordate cu larghețe de tot felul de guvernări pentru diverși angajați ai statului? Și nu la profesori, cadre medicale și militari (MAI, MApN) fac referire… Ne sacrificăm pentru țară, dar nu chiar toți! Austeritate, dar nu pentru toată lumea!
– De anul acesta, facturile la apă și canalizare vor fi mai mari pentru vrâncenii racordați la CUP Focșani. Se măresc tarifele la apă – cu peste 1 leu/mc – și la canalizare. Salariile, bonusurile, indemnizațiile angajaților și sinecuriștilor nu scad, să nu ne facem iluzii. Se scumpește și călătoria cu transportul în comun. Și alte taxe și impozite urmează ”trendul” ascendent. Dar, cel puțin noi, focșănenii, suntem mulțumiți că am avut o petrecere de revelion în Piața Unirii cu mulți bani publici și cu artificii printre cele mai scumpe din țară. Adică vreo mie de euro artificiile, încă vreo mie de euro serviciile, dar o alocare de 17.000 de euro de la bugetul local.
– Crin Antonescu a văzut, în sfârșit, că nu se îngrămădesc românii să-l voteze președinte și a anunțat, ofuscat, că se suspendă din postura de potențial candidat al alianței de guvernare. Nici nu avea de gând să tragă tare la căruța electorală, că aștepta ca partidele din coaliție să-i țină campania. Antonescu ar putea rămâne la stadiul de candidat ipotetic. Coaliția s-ar putea orienta spre alt candidat, care să nu-i deranjeze prea tare, precum Cătălin Predoiu, de exemplu. Iohannis, Ponta, Antonescu, Dragnea, Hellvig și alții au fost/ sunt susținuți de Dan Voiculescu, de ce n-ar fi și Predoiu? Să nu uităm și de sprijinul lui Ghiță.
– Deocamdată, ce am văzut și în campania electorală de anul trecut, candidații promovați de sistem au prioritate: Marcel Ciolacu, Călin Georgescu, George Simion, Mircea Geoană, Nicolae Ciucă ș.a. au legături strânse cu sistemul mai vechi sau mai nou: DIE/SIE, Securitate/ SRI, PCR, alte direcții/servicii etc. Personaje influente din structuri, grupuri, organizații/ asociații ale celor activi sau în rezervă au fiecare oamenii lor. Acum au reapărut ca testare a electoratului Crin Antonescu, Victor Ponta, Dan Puric ș.a. Încă nu e sigur nimic, nu se știe cine e favoritul.
– (Și) din motivele de mai sus unul ca Ilie Bolojan nu se va putea impune în politica românească actuală. Va fi (aproape) o minune ca Bolojan să ajungă șef cu puteri depline în PNL și să conducă partidul cu adevărat. Deși nu sunt prea bătrâni, mulți lideri influenți din PNL au mentalitatea de ”mică ciupeală” anunțată în urmă cu peste două decenii de Dinu Patriciu: PNL să fie un partid-balama, în jur de 10% din electorat, cu câțiva privilegiați la vârf și cu statutul de a le asigura altora guvernarea, în schimbul unor beneficii personale (un fel de UDMR puțin mai mare).
