De circa 5 ani, vrâncenii nu mai par dedicați partidului cu trei trandafiri. Valul galben din 2019 și 2020 nu a fost o întâmplare. PNL s-a consolidat în Vrancea, din punct de vedere politic, în contrapondere cu PSD. Adevărul este că nici PSD nu mai e ce a fost. Declinul început în 2019 (alegerile europarlamentare și prezidențiale) a continuat și în anul electoral 2020. Marian Oprișan a pierdut șefia Consiliului Județean Vrancea, în confruntarea directă cu fostul lider PNL Vrancea, Cătălin Toma. Zbaterile din PSD Vrancea au scos la iveală slăbiciuni ce nu mai pot fi acoperite.
Totuși, la începutul campaniei electorale pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, PSD Vrancea părea în avantaj în fața PNL Vrancea: cu numărul cel mai mare de primari în funcție, cu racolarea lui Viorel Banaurs de la Dumitrești, cu instituții aflate în continuare în ”plasa” roșie. De cealaltă parte, PNL Vrancea era, încă, sub șocul dispariției fulgerătoare a lui Cătălin Toma. Primarul Banaurs sărise în barca PSD, frații vitregi de la Forța Dreptei, în frunte cu Ion Ștefan, atacau neîntrerupt PNL (și au continuat întreaga campanie electorală), iar USR nu le mai era aliat la scrutinul pentru Consiliul Județean, ci adversar. Așadar, context politic foarte dificil pentru PNL Vrancea, cu estimări electorale pesimiste din partea unora pentru 9 iunie – sub 20%.
Însă, surprinzător pentru unii, PNL Vrancea a obținut un procent foarte apropiat de cel al PSD Vrancea la scrutinul pentru Consiliul Județean, a luat un număr mai mare de primari (30) față de 2020 și s-a clasat pe locul 7 la nivel național între filialele PNL. Dincolo de discuții și tot felul de analize, concluzia este simplă: Dragoș Ciobotaru și PNL Vrancea au obținut un număr mare de voturi la scrutinul local din 9 iunie, peste previziunile multora. Dar, cu tot acest număr mare de voturi, PNL nu a reușit să câștige Consiliul Județean Vrancea. Aici trebuie trecute în revistă câteva aspecte care au dus la acest insucces.
În primul rând, imaginea în scădere a PNL la nivel național, asocierea cu PSD și cele de mai sus – trădarea lui Banaurs, decesul lui Toma, atacurile lui Ion Ștefan. Cu toate aceste minusuri din startul campaniei electorale, se poate spune că PNL Vrancea a pierdut, în 9 iunie, Consiliul Județean Vrancea pe mâna propriilor oameni. Cea mai mare dezamăgire pentru PNL Vrancea a fost primarul Florin Nechifor de la Adjud. Marea surpriză plăcută (pentru PNL) din 2020 s-a transformat în marea dezamăgire (tot pentru PNL) în 2024. Municipiul Adjud, cu număr important de alegători, era văzut de PNL drept un fief unde ar putea obține până la 1.000 de voturi în plus față de PSD pentru alegerea președintelui și a membrilor Consiliului Județean Vrancea. În realitate, primarul Nechifor a fost un fiasco pentru PNL, acesta pierzând alegerile pe linie în fața PSD. De ce a pierdut Florin Nechifor – autosuficiență, gestionare ineficientă a resurselor și a funcției publice, decizii administrative și de imagine eronate ș.a. – contează mai puțin acum. Cert este că diferența de voturi dintre Nicușor Halici (PSD) și Dragoș Ciobotaru (PNL) se putea ”rezolva” în favoarea candidatului liberal dacă Florin Nechifor nu credea că adjudenii îl vor vota a doua oară doar din inerție. Al doilea insucces important al PNL Vrancea, care a întregit pierderea funcției de președinte al Consiliului Județean, s-a înregistrat la Nereju. Primar PNL cu două mandate (2016-2024), Toader Gemănaș s-a crezut invincibil, atotfăcător și atotștiutor. Nu a știut să gestioneze conflictele și interesele locale, s-a considerat superior celorlalți și oamenii l-au taxat la urne. Și aici Dragoș Ciobotaru și PNL Vrancea au pierdut voturi importante, pe care liberalii se bazau. Un al treilea aspect important a fost reprezentarea PNL în birourile secțiilor de votare. Cei mai mulți reprezentanți PNL în secții au părut nepregătiți, delăsători, la mâna PSD și a președinților secțiilor de votare. Mulți dintre ei n-au fost atenți și vigilenți pe parcursul votării, au acceptat cam tot ce spuneau președinții secțiilor sau oamenii PSD, n-au rămas în secții până la finalul tuturor numărătorilor sau până la întocmirea proceselor verbale ș.a. Parcă eram în anii `90, așa cum am mai scris.
Celelalte erori și înfrângeri au fost ”bonus” negativ în contul PNL Vrancea, întrucât alegerile pentru CJV au fost pierdute la Adjud și la Nereju, cu primarii proprii. În campania electorală s-a afișat un optimism nejustificat în câteva localități, unde PNL se credea aproape sigur câștigător, precum Vânători sau Mărășești. La Panciu, primarul PNL Nicolai Mărăscu a obținut al doilea mandat la mustață, cu mult sub numărul de voturi așteptat de liberali și cu voturi în minus în fața PSD, la CL și la CJ. Erori au fost și în alegerea oamenilor și a candidaților PNL (unele inerente, ca în toate partidele, altele ”specifice” PNL, care au afectat PNL și în trecut). În câteva locuri/ localități, PNL putea obține mai mult dacă se lucra pragmatic și nu sentimental sau personal-interesat. Tot la oamenii proprii ajungem.
Două cuvinte și despre Focșani. Lipsa unității forțelor non-PSD, atacurile reciproce, neadaptarea la situația locală, la realitățile de la ”firul ierbii”, acțiuni și mesaje electorale nepotrivite, care n-au avut impact la alegători (așa cum s-a văzut la vot) sunt doar câteva dintre aspectele care au dus la un rezultat foarte slab pentru PNL și peste așteptări pentru PSD, în ceea ce privește alegerea primarului și a Consiliului Local Focșani.
Urmează alegerile prezidențiale și cele parlamentare. Vom vedea câți peneliști – primari, consilieri, șefi, activiști – se vor mai implica sută la sută. Iar după acest an electoral, poate că unii se vor reorienta politic, mai ales că au rădăcini și legături trandafirii.
