În epoca post-decembristă, PNL Vrancea nu a avut niciodată succesele electorale din anii 2019 și 2020. Au câștigat aproape tot (cu o strategie mai bună și cu alegerea oamenilor potriviți, câștigul ar fi fost mai mare). Chiar dacă nu are cei mai mulți primari și consilieri, PNL deține conducerea Consiliului Județean Vrancea, principalul for legislativ din teritoriu. De asemenea, PNL formează majoritatea în Consiliul Local Focșani, are doi primari de orașe (din cinci) și are primari în localități rurale cu număr mare de locuitori (Slobozia Bradului, Homocea, Păunești, Țifești, Suraia ș.a.). Liberalii nu s-au mai aflat într-o astfel de poziție politică însemnată după 1989 încoace.
Prin urmare, peneliștii vrânceni vizează cel puțin același câștig electoral și în acest an. Scrutinul local din septembrie este prioritar, însă europarlamentarele din iunie sunt o testare importantă. La fel ca în cazul PSD, PNL are nevoie de mobilizarea și implicarea primarilor și a activului de partid pentru a obține un scor electoral mulțumitor la scrutinul pentru Parlamentul European. Partidul a pierdut din turație / intenția de vot la nivel național, conform sondajelor de opinie. Acest lucru se răsfrânge și în județ, indiferent de optimismul afișat de unii peneliști. Nu sunt sondaje locale concrete și realiste, care să arate situația partidelor și a potențialilor candidați la alegerile locale din județ. Se vorbește de anumite sondaje interne, făcute de PNL și de PSD, dar fiecare parte aruncă pe piață doar informațiile convenabile. Așa că nu se poate analiza o tendință realistă de vot în Vrancea, ci numai bazată pe sondajele naționale.
Odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Consiliului Județean, Cătălin Toma este văzut de către membrii PNL drept un panaceu universal. Totul se învârte în jurul președintelui (de partid și de CJ). Peneliștii se duc la Cătălin Toma ca musulmanii la Mecca. Unii îi fac „marcaj” permanent și s-a constituit un fel de gardă pretoriană în jurul lui Toma. Sunt mulți de tipul yesman, ceea ce nu-l ajută deloc pe liderul PNL. Zice președintele, face președintele, rezolvă președintele. Asemănarea cu ceea ce se întâmpla cu PSD&CJ Vrancea pe vremea lui Oprișan nu poate fi evitată. În consecință, peneliștii vrânceni se bazează pe Toma și pentru obținerea unor rezultate electorale cel puțin mulțumitoare în acest an complicat.
Cum spuneam, scrutinul local este cel mai important. Deocamdată, Cătălin Toma se află într-o poziție favorabilă pentru obținerea unui nou mandat de președinte al Consiliului Județean Vrancea. Lupta electorală nu va fi deloc ușoară cu PSD, AUR, Alianța Dreapta Unită (sau ce alte formule electorale se vor constitui înainte de alegerile locale). Confruntarea se va acutiza după scrutinul pentru Parlamentul European. Un scor sub media națională a partidului ar putea produce valuri în PNL Vrancea. Iar tensiunile mocnite nu vor ajuta deloc partidul la alegerile locale. Tensiuni sunt deja, de mult timp, în organizația municipiului Focșani. O mișcare de ultim moment (dar nesurprinzătoare) a fost făcută de Cătălin Toma la finalul anului trecut: l-a adus pe omul de afaceri Valentin Resmeriță în partid, drept candidat la funcția de primar al municipiului Focșani. Se speră ca această mișcare să împace și capra și varza (vorba românului) din PNL Focșani. Totuși, este posibil ca unii peneliști nemulțumiți (și) de această mișcare să se dea la o parte sau chiar să migreze spre alte formațiuni. Valentin Resmeriță nu a fost prezentat, încă, oficial, public, drept candidatul PNL la Primăria Focșani. Se poate specula că e doar o tatonare, un fel de arătarea pisicii, o testare a membrilor PNL și a reacțiilor lui Cristi Misăilă. În scurt timp va fi lămurit și „cazul” patronului de la Metale Internațional. Dacă va intra în cursa electorală pentru Primăria Focșani, cu implicarea totală a membrilor și simpatizanților PNL, cu o strategie coerentă și realistă, atunci candidatura lui Valentin Resmeriță va fi o problemă pentru primarul în funcție.
În cazul în care Cătălin Toma va obține un nou mandat de președinte al CJ Vrancea, iar câștigurile electorale vor fi similare (măcar în linii mari) cu cele din 2019/2020, atunci PNL poate spera la un rezultat satisfăcător și la alegerile parlamentare. Pe de altă parte, pierderea funcției de președinte al CJ Vrancea ar putea duce la schimbarea lui Toma din fruntea PNL Vrancea. Secretarul general al PNL, Lucian Bode, le-a spus peneliștilor acum câteva luni că pierzătorii vor face un pas în spate. Atunci nici candidatura la Parlament nu va fi o soluție de rezervă pentru Cătălin Toma. De altfel, la tendința de vot actuală, reflectată de sondajele de opinie naționale, doar un loc de deputat ar fi sigur pentru PNL Vrancea, altele intrând la redistribuiri. Pentru acel loc s-ar găsi, deja, mulți pretendenți, cum ar fi: Mihai Barbu, președintele Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori din cadrul PNL și președintele Consiliului de Administrație al Metrorex (prezent la multe întruniri ale PNL Vrancea în ultimii ani), actuala senatoare Raluca Ioan, vicepreședintele CJ Vrancea, Ionel Cel-Mare (intrat în PNL în urma fuziunii PNL-ALDE), unul dintre cei doi subprefecți de Vrancea (Claudia Serafimciuc sau Gheorghiță Berbece) sau … surpriză.
O concluzie preliminară, de început de an electoral complicat, este că, la fel ca în cazul PSD, și rezultatele electorale ale PNL depind, în primul rând, de mobilizarea aleșilor locali. Mai mult, la PNL Vrancea s-a observat că și desemnarea candidaților/ ocupanților pentru diverse funcții a constituit o problemă. Până în 2020, s-a dat vina pentru anumite alegeri făcute de PNL (sau PD/PDL) pe influența PSD&Oprișan (în unele cazuri, influența era reală). Era mai simplu să se identifice vinovați de eșecuri și decizii greșite în afara partidului. Acum, însă, cine va fi responsabil de resursa umană și de promovarea în funcții și candidaturi?
