Mai repede decât se așteptau cei care au ieșit în stradă, Victor Ponta și-a anunțat demisia, împreună cu tot guvernul său. Nu știu ce calcule și-a făcut Ponta, important este că s-a evitat o escaladare a nemulțumirilor și revoltei populare. Românii vor mai ieși în stradă o perioadă pentru că au nevoie de o descătușare. O vor face atât timp cât vor dori, vor fi pe străzile din România atâția câți vor considera acest lucru.
Ce-am văzut, totuși, în ziua de 4 noiembrie 2015, o dată care va rămâne în istorie? Surprinzător pentru mulți, prim ministrul Victor Ponta și-a anunțat ”depunerea mandatului” în prima parte a zilei. Îi era greu să pronunțe cuvântul ”demisie”. Și, cum nu l-a convins pe cumătrul său Gabriel Oprea să demisioneze, atunci a cedat el. Însă, în următoarele ore, Ponta a ținut să mai dea câteva lovituri românilor, de ciudă. Să propui un activist PCR de Toplița (Mircea Dușa) ca premier interimar înseamnă o jignire adusă tuturor celor care au luptat și au murit din decembrie `89 și până astăzi. Apoi, în ultima ședință a cabinetului său a aruncat un nou cartof fierbinte în brațele viitoarelor guverne: a aprobat o nouă majorare de salarii, începând cu 1 decembrie a.c., de data aceasta pentru cadrele didactice, fără o prognoză economică pozitivă pe următorii 3 ani, cel puțin.
Am văzut și demisia tarabagiului de la Sectorul 4, Popescu-Piedone, cel care și-a obținut permisul de conducere în mod cel puțin dubios, dacă nu fraudulos, cu polițiștii corupți din Pitești. Un personaj de vodevil, bun pentru circ și tabloide, un alt model de Radu Mazăre. Unde pui că gașca generalului de izmene (și alte clanuri) se pregăteau să-i îndese fundul în fotoliul de primar general al Capitalei! Și te-ai dus, dulce minune … Au mai frapat niște imagini în cursul zilei de ieri: morga ipocrită, fals resemnată și împăciuitoare, cu lacrimi de crocodil gata să sară pe microfoanele ziariștilor pe care au adoptat-o alde Ponta, Oprea, Piedone și ceilalți de-ai lor.
Apoi a intrat în scenă, doar ca să plece repede, președintele Klaus Iohannis. Românii au iar mari așteptări de la el, poate prea mari față de cât poate duce. N-a zis nimic de remarcat. Doar că invită partidele parlamentare la consultări. Nu chiar pe toate, sub diverse pretexte subțiri care relevă aceleași obsesii useliste. Sperăm ca noul guvern să nu fie o clonă a USL, fie politică fie tehnocrată. Un eveniment trecut cu vederea în vâltoarea mișcărilor de stradă și a demisiei guvernului, care poate avea o simbolistică politică viitoare, a fost acordarea Crucei de Merit în rang de cavaler a Republicii Federale Germania politologului PSD Vasile Dîncu, de către președintele Germaniei, Joachim Gauck.
Să închei cu Focșaniul, unde s-a ieșit, în sfârșit, în stradă. A fost un amestec de politicieni, agitatori și oameni simpli, real revoltați și dornici de o schimbare adevărată în țara asta. Important este ca, atât în București cât și în Focșani și celelalte orașe, să fie marginalizați infiltrații, provocatorii, profitorii care pot deturna sensul și mesajul revoltei populare. Nu m-ar mira să găsim printre participanții la protestele din aceste zile personaje care erau trimise și plătite de PSD să stea în ger în ianuarie-februarie 2012. Cât despre exponentul sistemului care a căpușat România în ultimii 26 de ani, Marian Oprișan, acesta va sta la cutie câteva zile, să vadă cum evoluează situația. Urmează jocuri dure în PSD iar prietenul său de aceeași teapă, generalul de carton Oprea, nu prea mai are niciun cuvânt de spus. Oprișan va face ciocu` mic, se va replia şi va acţiona în stilu-i caracteristic, depinde în ce direcţie i se transmite.
Totuşi, e bine că a explodat şi mămăliga românească, nu-i aşa?
mai lasa bautura!