Problemele din programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul”. Profesorii de istorie care vor preda sunt sfătuiți, în programa publicată în Monitorul Oficial, să le vorbească elevilor despre liderii legionari din surse care conțin „puncte de vedere diferite” despre acțiunile lor, iar despre criminalii de război să le spună că au fost condamnați pentru o „vină colectivă”. Pretextul „vinei colective” și faptul că procesele au avut loc în primii ani ai comunismului sunt argumente folosite de cei care au încercat să reabiliteze memoria mai multor criminali de război.
Cel mai recent este cazul generalului Nicolae Macici, condamnat pentru crimele în masă săvârșite la Odesa, în 1941. În 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de reabilitare a militarului, depusă de fiul său. Au fost depuse, de-a lungul anilor, cereri de reabilitare pentru Ion Antonescu, Gheorghe Alexianu, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr. În cazul „vinei colective”, de fapt, procesele au analizat culpabilități individuale.
Miercuri, ministra Educației, Ligia Deca, a anunțat, pe contul său de Facebook, că a semnat Ordinul prin care elevii vor putea face, din toamnă, „Istoria evreilor. Holocaustul”, ea mulțumind pentru contribuție mai multor instituții oficiale, între care și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”. Institutul „Elie Wiesel” a reacționat joi, într-un comunicat de presă, în care și-a exprimat speranța că elevii vor învăța în noul an școlar despre tragedia evreilor în timpul regimului Antonescu, dar a și acuzat Ministerul Educației că nu a respectat munca Grupului de lucru din care au făcut parte și cercetători ai Institutului, adoptând un proiect de programă diferit față de cel lucrat de grupul de experți.
Articolul integral poate fi citit pe PRESShub.
