S-au încheiat înscrierile pentru evaluarea în urma căreia va fi desemnat noul procuror general al României. S-au înscris 6 procurori cu experiență în această competiție iar printre aspiranți se numără și procurorul Gheorghe Ivan, fost șef al Serviciului Teritorial Galați al Direcției Naționale Anticorupție. Gheorghe Ivan a condus DNA Galați în perioada septembrie 2008-decembrie 2013. Apoi a revenit ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul Ivan a fost implicat în mai multe anchete importante care au vizat județul Vrancea. Printre acestea se numără celebrul dosar ”Referendumul”, cu zeci de inculpați din întreaga țară, în frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea. Procurorul Ivan a luat declarații în comunele Suraia și Tulnici de la oamenii care figurau ca votanți la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012 deși nu se prezentaseră la urne. De asemenea, procurorul Ivan a vorbit și cu cei care aveau mai multe semnături pe listele de votanți, cu rudele celor plecați în străinătate și care figurau ca participanți la referendum și a verificat listele suplimentare cu număr mare de votanți. Gheorghe Ivan este doctor în drept și cadru didactic la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați.
Potrivit Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, numirea în funcţia de procuror general se face de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Pe lângă vechimea de 10 ani în funcţie, candidaţii trebuie să fi obţinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii cinci ani. Candidaţii trebuie, de asemenea, să aibă capacitatea de a organiza activitatea Ministerului Public, pentru o bună administrare a justiţiei, viziune managerială, experienţă profesională relevantă, capacitate decizională şi de asumare a răspunderii, capacitatea de gestionare a situaţiilor de criză, motivare şi capacitate de relaţionare şi comunicare. La acestea se adaugă criterii de integritate, obiectivitate şi imparţialitate în exercitarea funcţiei, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură, respectarea standardelor de conduită conforme cu demnitatea şi onoarea profesiei şi absenţa oricărui conflict care ar putea dăuna interesului public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.
