Propunerile Camerei de Comerț și Industrie a României privind modificările la Codul Fiscal

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), împreună cu Camerele de Comerț și Industrie Județene și companiile membre ale acestora, au înaintat azi, 13 iulie, prim-ministrului Guvernului României, dl. Nicolae Ciucă, o serie de propuneri față de proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, avându-se în vedere impactul major al actului normativ asupra activității antreprenorilor români, climatului investițional și economiei naționale. CCIR consideră ca imperativ necesară consultarea organizațiilor reprezentative ale mediului de business în marja modificării/completării Codului Fiscal, precum și realizarea unor analize de impact corespunzătoare pentru asigurarea unui climat favorabil dezvoltării afacerilor.  Asemenea multor țări din occident și România se confruntă cu o criză severă a forței de muncă, în special a lucrătorilor calificați, iar acest aspect poate fi realizat doar prin măsuri care vizează, pe baza unor analize fundamentate, acordarea de facilități, redimensionarea impozitelor etc., astfel încât costurile cu forța de muncă în țara noastră să nu mai fie atât de ridicate, iar migrația forței de muncă să fie diminuată, dacă nu chiar eliminată. Plecând de la aspectele argumentate, CCIR a înaintat Guvernului României o scrisoare conținând următoarele observații și propuneri în ceea ce privește proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

• în contextul măsurilor de modificare a unor reglementări fiscale, trebuie continuate demersurile pentru creșterea colectării la bugetul de stat, astfel încât, pe termen mediu și lung, să nu mai fie necesară majorarea taxelor; în acest sens, susținem faptul că, în cursul acestui an, trebuie luate cu prioritate, toate măsurile de control care se impun din partea organelor fiscale, pentru o cât mai eficientă colectare a impozitelor și taxelor datorate de contribuabili și, în egală măsură, trebuie asigurată o creștere considerabilă a veniturilor la buget de stat prin combaterea evaziunii fiscale și intensificarea controalelor, în sectoarele de activitate cu cel mai mare risc.

• oferirea de facilități vizând scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacități de producție și de a le moderniza pe cele existente.

• reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 milion de Euro la 500.000 Euro, pentru încadrarea unei companii în categoria microîntreprinderilor;

• în ceea ce privește măsura instituirii unei taxări de 1% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor cu condiția ca acestea să aibă, obligatoriu, cel puțin un angajat cu normă întreagă, considerăm necesară o evaluare mai aprofundată, în condițiile în care pentru microîntreprinderile aflate la debut de activitate este dificil să se susțină o normă întreagă.

• referitor la propunerea de majorare a impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care vizează descurajarea folosirii veniturilor din dividende pentru remunerarea angajaților, considerăm că, pentru a avea efecte benefice asupra mediului de business, o asemenea măsură ar trebui corelată cu diminuarea taxelor pe muncă, care sunt încă necompetitive în România;

• în privința propunerii de taxare a contractelor part-time la nivelul salariului minim, considerăm că este necesară reevaluarea oportunității implementării acestei măsuri și analiza impactului specific, întrucât aceasta ar putea determina o mai mare creștere a costurilor cu forța de muncă, în plină criză existentă pe această piață, la nivel național și european. Susținem, în același timp, necesitatea intensificării controalelor din partea Inspectoratelor teritoriale de muncă pe latura verificării cazurilor de „muncă la negru” și, implicit, combaterea acestui fenomen;

• în ceea ce privește restricționarea ca o persoană să nu poată fi asociat sau acționar care să dețină peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau a dreptului de vot la mai mult de 3 persoane juridice române care să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, considerăm această măsură ca fiind prea restrictivă și deopotrivă descurajantă pentru dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale în România.

• considerăm justificată preocuparea legiuitorului delegat de a limita exploatarea abuzivă a regimului fiscal al microîntreprinderii, în cazul acelor contribuabili care, sub pretextul unei multitudini de denumiri și forme a contractelor de servicii încheiate cu microîntreprinderi, maschează în fapt o relație de dependență care mai degrabă ar fi trebuit să se constituie într-un contract de muncă/într-un raport de ordin salarial;

• în privința propunerii de modificare și completare a articolului 47, alineatul (3), considerăm că ar trebui exceptate societățile cu activitate de distribuitori (brokeri) de asigurări, de la punctul g), pentru a diferenția marile companii de asigurări și reasigurări de micii intermediari. Potrivit statisticilor oficiale, în România funcționează peste 10 mii de microîntreprinderi în acest sector, acestea având peste 30 mii de angajați, iar peste 80% dintre aceste societăți își desfășoară activitatea în localități având sub 30.000 de locuitori. Prin urmare, propunem exceptarea acestor categorii de întreprinderi de la aplicarea noilor modificări fiscale, astfel încât acestea să își poată continua activitatea prin aplicarea regimului fiscal al microîntreprinderilor;

• vă rugăm să dispuneți și analiza impactului modificărilor propuse asupra întreprinderilor individuale (P.F.A., Î.I., A.F.), deoarece, în cazul acestora, contribuția la asigurările sociale practic se va dubla. Concret, aceasta înseamnă că acei mici antreprenori, care realizează venituri mai mari de 5.100 de lei pe lună vor plăti 20.000 de lei, în loc de 10.000 de lei pe an, cât plătesc în prezent, la asigurările sociale;

• Prin OUG nr.114/28.12.2018 au fost instituite facilități fiscale privind veniturile salariale ale angajaților din domeniul construcțiilor pentru o perioadă de 10 ani (2019-2029), dar, în prezent, după doar 3 ani și jumătate, se pune problema modificării acestei reglementări. Considerăm necesară reevaluarea măsurii propuse, întrucât în domeniul construcțiilor, contractele de lucrări au durate de execuție ce se întind de la mai multe luni, până la mai mulți ani, iar clauzele contractuale privind costurile lucrărilor și bugetarea prețurilor la licitații sunt ferme și, ca atare, nu pot fi modificate pe parcurs.

• vă rugăm, de asemenea, să dispuneți analiza impactului modificărilor propuse asupra sectorului transportului rutier de mărfuri și persoane; prin legislația în vigoare, nu sunt considerate a fi impozabile îndemnizația de delegare, cea de detașare, inclusiv îndemnizația specifică detașării transnaționale, sumele suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, precum și orice sume de aceeași natură, cu condiția ca acestea să se încadreze în plafonul de 3 salarii de bază. Dacă s-ar introduce noile modificări propuse la art. 76, după alin. (4), există riscul ca organele fiscale cu atribuții de control să recalifice veniturile reprezentând îndemnizațiile mai sus menționate, ca fiind neimpozabile numai în limita a 33% din salariul de bază și nu în limita a 3 salarii de bază, ceea ce ar duce, din nou, la imprevizibilitatea fiscală cu care acest sector s-a confruntat până în luna martie 2022. Din aceste considerente, considerăm oportun ca, în cadrul variantei finale a proiectului de Ordonanță, acest paragraf să fie eliminat;

• sesizăm necesitatea reanalizării propunerii de majorare a limitelor minime ale cotelor de impozitare, atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale. Propunem realizarea unei analize de impact a diferențelor generate de modificarea propusă față de nivelurile actuale ale impozitelor pe clădiri și implementarea majorării propuse, ulterior, pornind de la calcule concrete și realiste;

• la categoria impozitelor indirecte, în ceea ce privește măsura propusă referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA de 5% la achiziția de locuințe – la începutul anului a fost majorată valoarea maximă pentru care se poate aplica această cotă, de la 450.000 de lei la 700.000 de lei, iar în prezent se propune reducerea plafonului la 600.000 de lei. Față de aceste aspecte, propunem păstrarea în vigoare a plafonului actual, de 140.000 de euro, la care să se aplice TVA de 5%, pentru o singură locuință, per familie, măsură menită să echilibreze prețurile locuințelor construite și să încurajeze activitățile în domeniul construcțiilor civile, în România;

• în contextul propunerii creșterii cotei de TVA pentru serviciile turistice (de cazare, alimentație publică etc.), de la 5% la 9%, considerăm oportună evaluarea oportunității echilibrării cotei de TVA aplicată serviciilor prestate de agențiile de turism, care, în prezent, aplică o cotă de 19%. În prezent, agențiile de turism încasează de la turiști și plătesc prestatorilor de servicii din turism prețuri, respectiv tarife, la care se aplică o cotă redusă de TVA, dar sunt obligate să aplice cota de 19% la comisionul aplicat de acestea;

• în privința creșterii costurilor salariale cu zilierii, în special în agricultură, considerăm că este necesară o analiză mai aprofundată a situației acestora și propunem, pentru moment, renunțarea la modificările legislative specifice în discuție, cel puțin până la identificarea unor soluții și forme de colaborare care să fie benefice atât angajatorilor cât și angajaților.