Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, au prezentat, astăzi, măsurile propuse de Guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare. La început, Marcel Ciolacu a criticat guvernele anterioare pentru că nu au luat măsurile necesare la timp, pentru a nu se ajunge la deficitul bugetar de acum. Șeful PSD a omis, însă, să spună ceva despre modul în care fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu (PSD), a întocmit bugetul pe 2023 cu venituri supraestimate, precum și despre sinecuriștii angajați de PSD în toate instituțiile și societățile publice. Potrivit celor doi oficiali guvernamentali, sunt 50 de măsuri propuse care să ducă, în timp, la reducerea cheltuielilor bugetare. Unele se vor aplica de la 1 septembrie, altele de la 1 ianuarie 2024, iar altele de la 1 ianuarie 2025. Măsurile vizează, în general, scăderi/ plafonări de indemnizații și sporuri, comasări de instituții publice, reduceri de cheltuieli în instituții și companii naționale și locale etc. Propunerile vor fi introduse într-o ordonanță de urgență ce se va adopta în această lună. Urmează și măsuri de ordin fiscal, precum creșteri/ introduceri de impozite, care vor fi anunțate în scurt timp. Iată, mai jos, o parte dintre măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, prezentate de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
- Reducerea numărului de secretari de stat, subsecretari de stat, funcțiile asimilate de demnitate publică cu 20%.
- Setul de măsuri care privește structurile organizatorice la nivelul autorităților publice centrale și locale: reducerea numărului de posturi vacante, avem în evidență 204.000 posturi vacante, care au impact și asupra posturilor de conducere. Funcția de șef de birou se desființează.
- Pe partea de funcții de conducere, reducerea procentului de 12% la 8% din numărul total de posturi existente la nivelul unei autorități publice centrale sau locale. Înseamnă o reducere a șefimii cu 30%.
- Cumulul sporurilor în sectorul public nu mai poate să depășească salariul de bază. În acest context, folosirea chibzuită a banilor pentru ce înseamnă alte avantaje pentru sectorul public. Voucherul de vacanță era și indemnizație de vacanță pentru sectorul public. Rămâne doar voucherul de vacanță. Se elimină indemnizația de vacanță.
- Se limitează cuantumul până la care se acordă voucherul de vacanță la sub 10.000 lei brut, în felul acesta beneficiază de aceste avantaje, pe lângă sporuri, încercăm să limităm aceste drepturi la plafonul de 10.000 lei. Voucherul de vacanță costă statul român 1,8 miliarde lei.
- Indemnizația de hrană (nu mă refer la normativele de hrană pentru apărare națională, ordine publică) costă statul român 3 miliarde lei și se acordă fără limită și fără plafon. Nu este normal ca unui funcționar public care are un venit de 30.000 lei să îi mai acorzi și indemnizație de hrană.
- Plafon la cheltuielile cu telefonia mobilă: 500 lei achiziția unui aparat de telefonie mobilă, abonament lunar de 50 lei. Ce este peste plătește funcționarul public. Pentru depășire plătește din buzunar.
- Autoritățile locale:
- Capitolul sport, recreere, organizarea de evenimente. Uneori nu ajung weekendurile pentru organizări de evenimente pentru autoritățile publice locale. Există o limită din veniturile proprii pe care o putem folosi pentru astfel de lucruri.
- Unele instituții nu vor mai putea funcționa dacă au sub 50 de posturi ocupate și au activități care se supun și sunt similare cu ale altor instituții. Intră în regim de comasare, reorganizare sau transfer de activitate la primării, la nivelul autorităților publice județene.
- Companii de stat:
- 50% reducere număr de consilieri ai directorilor generali, directorilor generali adjuncți, ai tuturor structurilor, dacă sunt la nivelul președinților de consilii de administrație.
- Numărul maxim de membri în consiliile de administrație, consiliile de administrațiile, consilii de conducere indiferent de denumire este de maxim 7 persoane. Este inadmisibil ca în anumite consilii de administrație indemnizația celor care conduc să fie dublul salariului unui ministru.
- Remunerația are componentă fixă care nu poate depăși 6 salarii medii – ea se reduce la 3 salarii. La componenta variabilă, rămâne de 6 salarii, dar trebuie să fie achitate la zi datoriile către buget, programele de investiții să nu înregistreze întârzieri, volumul de arierate să nu crească în neștire, iar acolo unde ești administrator să nu fie înregistrate pierderi contabile. Altfel, componenta variabilă nu se mai ia. Nu faci treabă, nu mai iei componenta variabilă.
- Controlul financiar al costurilor de achiziție sub risc. Dacă ai făcut o achiziție a unui autoturism și este 100.000 euro și media achizițiilor în sectorul public + companii de stat este de 23.000 euro, imediat se intră sub risc și se pornește controlul asupra acelei cheltuieli pentru a analiza sursa. Dacă este o cheltuială nechibzuită, o să vedeți consecințele.
- Pentru companiile de subordonare centrală și locală, normative de personal. Vor fi aceleași ca în sectorul public. Nu mai pot înființa structuri după cum cineva trebuie să fie șef.
- Normă pentru parcul de autoturisme. Avem și noi normă fixată prin ordonanța 80/2001. Aceeași normă cu același consum de carburanți vor avea și dumnealor.
- Norme pentru indemnizații de diurnă, transport, cazare.
- Norme pentru telefonia mobilă. Același plafon.
- Cheltuielile de sponsorizare activități sportive, culturale: la maxim 0,25% din cifra de afaceri. Procentul îl mai testăm.
- Instituțiile publice autonome, autoritățile și agențiile autonome (BNR, ASF): salariul conducătorului nu mai poate depăși de șase ori indemnizația brută a unui ministru.
- Normative de cheltuieli: vor avea aceleași normative la cheltuieli de personal, la parcul de autoturisme, la indemnizații de diurnă, transport, cazare și partea de telefoane mobile. Salariile nu mai pot depăși 80% din salariul conducătorului instituției, maxim 8% din personal poate avea funcții de conducere.
- La companii de stat și locale, exact același plafon al salariilor, de 80%, exact același nivel al funcțiilor de conducere, de 8%. Plafonarea salariilor conducerii, la același nivel și la companii de stat. Cheltuielile de sponsorizare: maxim 0,25% din veniturile totale.
- Institutele de cercetare:
- Am studiat problema, sunt institute naționale, altele în subordinea Secretariatului General al Guvernului, altele în subordinea Parlamentului care au fie obiect de activitate similar, fie nimeni nu îi caută pentru a beneficia de serviciile lor. Va urma comasarea cu minium 20% a institutelor și instituțiilor de cercetare. Va exista criteriul fundamental: cât sunt de utile pentru sectorul public și care este utilitatea serviciilor pe care le asigură? Sunt astăzi institute de cercetare care pot fi fără problemă comasate, de cercetare a calității mediului, a calității muncii. Ordonatorii de credite trebuie să stabilească aceste comasări în 30 de zile de la aprobarea ordonanței de urgență.
- Obligatoriu, comasarea unor instituții va duce la număr de personal redus cu 15%, proporțional, pentru funcții de conducere și funcții de execuție. Obligatoriu, reducerea cheltuielilor de funcționare cu 15%. Aceste măsuri sunt de două feluri. Unele cu impact direct, gen plafonarea voucherelor, a indemnizației de hrană, dar și cu efect pe termen scurt și mediu. Celelalte sunt cu efect pe termen și mediu, le vom resimți la finalul anului 2024. (sursa: economedia.ro)
