Parlamentul European și Comisia Europeană lucrează pentru realizarea unui pachet de măsuri care să reducă dependența energetică față de Rusia, pe de o parte, și să sprijine direct gospodăriile și IMM-urile pentru a suporta costurile cu energia din perioada următoare, pe de altă parte. Un proiect în acest sens este REPowerEU, care are mai multe obiective: combaterea creșterii prețurilor la energie și a sărăciei energetice, reducerea dependenței de gazul rusesc, eficiență energetică, investiții în energie regenerabilă. Se propune ca fiecare stat membru să poată adăuga încă un capitol în PNRR care să conțină investiții în:
– măsuri pe termen scurt – pentru consumatorii vulnerabili și IMM-uri pentru a-i ajuta să treacă cu bine de iarnă: ne referim aici la investiții punctuale pentru reducerea consumului de energie, spre exemplu de izolare termică a clădirilor, de montare de panouri fotovoltaice pe acoperișurile caselor, de consolidare a clădirilor
– măsuri pe termen mediu
- decarbonizarea industriei, creșterea capacității de stocare a energiei, putem produce mai mult biometan, energie regenerabilă termică, hidrogen
- programe de recalificare profesională, mai multe competențe pentru tranziția verde și digitală
- producția și utilizarea materialelor și produselor critice pentru sectorul de construcții – România are șansa de a putea exporta în Europa materii prime critice relevante pentru sectorul de construcții
– măsuri pe termen lung
- îmbunătățirea infrastructurii și a instalațiilor energetice pentru aprovizionarea cu petrol și gaze, inclusiv gaz natural lichefiat, investiții în infrastructură gata pentru aprovizionarea și producția de hidrogen
- conectarea rețelei României la noi surse de energie regenerabilă, cu alte state membre, precum și investiții în infrastructura de transport sustenabilă, precum căile ferate.
”Ce NU ar trebui să fie REPower?
– o modalitate de a cheltui noi bani europeni pe considerente politice: trebuie să înțelegem că aceștia sunt bani oferiți pentru eficiență energetică, securitate energetică, independență și sustenabilitate. Orice alte măsuri nu sunt urgente și pot fi realizate din alte fonduri (ex irigații)
– o modalitate de a redeschide PNRR și de a spune că nu mai putem implementa alte reforme: REPowerEU nu trebuie să fie un pretext pentru a renunța la reforme deja adoptate în PNRR și aprobate de Comisia Europeană.”, susține europarlamentarul Dragoș Pîslaru (Renew/REPER), unul dintre cei care lucrează la acest plan. Urmează discuțiile și votul în Parlamentul European, iar, ulterior, negocierile cu Consiliul UE și Comisia Europeană. Dacă nu vor fi impedimente, este posibil ca la finalul lunii noiembrie să fie aprobat acest plan de finanțare, astfel încât cetățenii statelor UE să poată beneficia de sprijin în această iarnă.
Pentru România ar însemna un câștig foarte mare implementarea acestui plan, în varianta care se pregătește acum. Se speră ca banii europeni ce nu vor putea fi utilizați până la încheierea exercițiului financiar 2014-2020 (adică decembrie 2023) să fie direcționați spre REPowerEU. Conform estimărilor eurodeputatului Dragoș Pîslaru, România ar rămâne cu circa 5-6 miliarde de euro. Acești bani ar putea intra în planul REPowerEU, termenul final de cheltuire fiind decembrie 2026.
