Timp de trei zile (24-26 iunie), localitatea Pavona, lângă Roma, s-a transformat într-un autentic colț de România. Artiști și oameni de cultură de acasă și peste 200 de români din diaspora italiană s-au întâlnit, pentru a sărbători împreună portul tradițional, obiceiurile din străbuni, dar și pentru a onora tricolorul, de Ziua Drapelului. A fost un adevărat maraton al portului, cântecului și dansului românesc, susținut de peste 40 de soliști, dansatori și meșteri din Vrancea, Mureș și Bucovina. Oaspeții au putut admira o expoziție cu straie, covoare și măști populare provenind din toate zonele țării. Pe parcursul celor trei zile, meșterii populari veniți din țară au adus cu ei talentul lor, pentru a transmite mai departe arta creației unui costum popular. Zeci de copii și tineri români din familii stabilite în Italia au participat astfel cu entuziasm la șezătoarea tradițională din a doua zi a evenimentului. Evenimentul de anvergură s-a intitulat “IA, SIMBOL, TRADIȚIE, IDENTITATE” și a avut loc într-un cadru mirific, în localitatea Pavona de lângă Roma, la Villa Fornarola – o vilă din secolul XVII înconjurată de o grădină cu pini seculari.
Conferința de prezentare a portului popular și Șezătoare românească
“În comunitățile de români de peste hotare, a purta o cămașa tradițională e un gest deosebit, mai important decât în România, pentru că aici ea capătă valoare de icoană: ne aduce aminte de cine suntem cu adevărat”, a spus Adina Hulubaș, etnolog, cercetător la Academia Română, filiala Iași, la conferința de deschidere a evenimentului. Ea a atras atenția asupra unui fenomen care pune în pericol tezaurul nostru popular, reprezentat și de portul tradițional. Deseori, oamenii preferă să cumpere, mai ieftin, așa numite “ii” care nu au nimic autentic, sunt făcute la mașină și multe sunt importate. Astfel, adevăratele piese de vestimentație tradiționale, la care meșterii lucrează săptămâni, luni întregi, dispar încet, încet. Cei care păstrează vii tehnica realizării lor sunt din ce în ce mai puțini. Un alt pericol îl reprezintă folosirea simbolurilor tradiționale și a portului popular de către politicienii în căutare de voturi, devenind astfel o armă de “propagandă politică”. Doar o legătură strânsă cu comunitățile rurale, valorizarea și respectarea muncii meșterilor vor garanta păstrarea vie a acestor comori inestimabile, imateriale, ale poporului nostru.
Prof. dr. Ion Cherciu, etnolog, autorul volumului “IA românească, veșmânt, strai, podoabă” a vorbit despre rădăcinile ancestrale ale portului popular românesc, amintind că pe Columna lui Traian dacii purtau același tip de cămăși ca cel pe care îl vedem azi în satele din România. Prof. Ion Cherciu a purtat publicul într-o călătorie detaliată spre a descoperi portul popular din zona Vrancei, unic în România. Modele ancestrale, simboluri și tehnici de realizare deosebite, elementele cămeșilor tradiționale, ale Iei, au dăinuit peste secole. Iar cele care le purtau nu erau doar femeile și fetele de la țară, ci și domnițele și ulterior reginele pe care le-au avut, de-a lungul timpurilor, Țările Române.
Punctul culminant al serii de vineri a fost Șezătoarea românească, cu participarea meșterilor populari din Vrancea, București și Mureș si a interpreților de muzică populară Mihaela și Ciprian Istrate din județul Mureș împreună cu Andra și Laura Olteanu din Bucovina, precum și a artiștilor de la Ansamblul Folcloric profesionist “Țara Vrancei”, coordonat de Maria Murgoci.
Prezenți la eveniment numeroși oaspeți români și italieni. Instituțiile au fost reprezentate de Cristian Beșliu, consul la Ambasada României la Roma, Luca Andreassi, viceprimar în localitatea Albano Laziale, Ileana Piazzoni, deputat italian, Tiziano Mariani, consilier în primăria localității Castel Gandolfo, Marilena Șerbănuț, purtător de cuvânt la primăria municipiului Focșani. “De mulți ani frecventăm comunitatea de români din localitate, cu aceeași bucurie de fiecare dată când se sărbătorește un eveniment, ca cel dedicat portului tradițional. Am asistat la spectacol cu mare entuziasm și plăcere, ca de fiecare dată când venim în sânul comunității de români. I-am văzut pe maeștrii populari lucrând, ducând mai departe tradiția. Apoi melodiile de la șezătoare ne-au cucerit! Ne-am, simțit, printre voi, ca acasă”, a spus viceprimarul din Albano Laziale, Luca Andreassi. Ileana Piazzoni, deputat italian a declarat că a rămas impresionată de bogăția folclorului românesc: “Mi-au explicat semnificația melodiilor și mi-a plăcut cum sunt descrise sentimentele, mai ales cele de dragoste. Atunci când întâlnești, când vezi elemente din alte culturi, te îmbogățești, oriunde ai fi. Sunt entuziasmată de ce am văzut. E important apoi, pentru cei care se stabilesc, migrează în altă țară, să mențină contactul cu propria cultură, cu propriile rădăcini”.
Șezătoarea copiilor
Peste 50 de copii și tineri au participat, în a doua zi a evenimentului, la Șezătoarea copiilor. Tinerii au fost întâmpinați la sosire de Luciana Ludușan, gazdă neobosită și mereu cu zâmbetul pe buze, alături de primarul orașului Albano Laziale, Massimo Borelli și de Cosmin Ungureanu, consul al României în cadrul Ambasadei României la Roma. “Am fost primiți mereu cu brațele deschise de comunitatea de români de aici, care știe să-și păstreze obiceiurile, tradițiile. Toți cunoaștem cât e de greu să te integrezi, atunci când vii într-o țară străină. Am trăit câțiva ani în Franța, ca emigrant și cunosc sentimentul înstrăinării. Dar noi suntem ambasadorii propriei țări și purtăm mereu în inimă identitatea noastră. Felicitări pentru pentru modul în care v-ați integrat, menținând propria identitate”, a spus Massimo Borelli, primarul orașului Albano Laziale. Cosmin Ungureanu, consul la Roma, a salutat oaspeții din țară: “Vreau să le mulțumesc tuturor artiștilor din România, care au venit și au adus o bucățică din țară, ne-ați făcut inima să bată tare, văzându-vă. Copiii românilor din Italia, indiferent unde vor crește, nu vor uita rădăcinile lor!”
Mulți din tinerii participanți fac parte din grupul ARPRO, condus și coordonat de inimoasa profesoară Simona Vasile și din parohiile din localitate, îndrumați de părintele Daniel Șurubaru. Cusături pe pânză, broderii cu simboluri tradiționale, brățări și podoabe cu mărgele – meșterii din au explicat cum iau naștere cămeșile tradiționale sau alte obiecte ce nu trebuiau să lipsească, odinioară, din zestrea fetelor de la țară. Timp de două ore, micuții oaspeți au învățat să coase modele și simboluri tradiționale românești, să facă podoabe din mărgele, precum brățări vesele și colorate. Au fost îndrumați de doamnele de la șezătorile din Vrancea și Mureș, venite special din țară ca să arate tinerelor generații cum se nășteau comorile portului tradițional românesc: Maria Handria Kulcsar, Maria Herenean, Angela Branea de la Mureș, Luminita Scafa- șezătoarea București, Maricica Dumitrache- șezătoarea Soveja și Georgiana Nistor – șezătoarea Focsani. Bucuria copiilor și lumina din ochii lor fost cea mai mare satisfacție, dar dibăcia și atenția cu care au participat la atelier au fost pe măsura așteptărilor! Coloana sonoră a evenimentului au fost cântecele interpretate de artiștii ansamblului folcloric “Țara Vrancei”.
La sfârșitul șezătoarei, Mioara Moraru, președinta Asociației Propatria, a oferit din partea organizatorilor diplome tinerilor participanți, însoțită de Cosmin Ungureanu, Consul al României la Roma. Toți oaspeții, italieni și români, au fost invitați la horă de Maria Murgoci, coordonatoarea Ansamblului “Țara Vrancei”.
Emoții și dor de casă, la spectacolul final
În a treia zi a evenimentului, oaspeții, deopotrivă români și italieni, au fost întâmpinați de gazde cu pâine și sare. Ansamblul “Țara Vrancei” a lăsat un semn de neșters în inima celor prezenți, prin cântecele și dansurile lor. Timp de aproape trei ore s-a dansat și s-a cântat, repertoriul acoperind toate zonele României: Vrancea, Ardeal, Transilvania, Năsăud, Muntenia, Țara Ieșilor! A fost marcată și Ziua Tricolorului, cu un drapel purtat cu emoție de artiști la sfârșitul spectacolului, în jurul căruia toate inimile au bătut românește pe notele cântecului “Neamul meu pereche n-are”.
Iată câteva din impresiile românilor care au participat la spectacol:
“A fost minunat, ne-au plăcut în special melodiile și dansurile din Moldova! Este prima oară când venim la un spectacol popular, suntem de 20 de ani în Italia. Am venit pentru a o revedea pe profesoara noastră, doamna Murgoci!”
“Am participat la toate cele trei seri, dar ultima a fost cea mai emoționantă. Momentul clou pentru mine a fost “Balada Doamnei”. Nu am cuvinte pentru a descrie emoțiile. Pe artiștii prezenți i-am urmărit frecvent, pe internet, dar să-i vezi personal, e ceva extraordinar. Sper ca aceste inițiative să se repete. Orice artist, orice ansamblu care ne aduce o bucățică din România este o binecuvântare pentru noi”, ne-a spus Nela Halaciuga, româncă originară din Vrancea, stabilită în Italia de peste 20 de ani.
“Sunt din zona Victoria, județul Brașov și am apreciat faptul că au fost melodii și dansuri din toatele zonele țării. O atmosferă de excepție, ne-am simțit extraordinar!”
“Am avut lacrimi în ochi pe toată durata spectacolului, de când a început să cânte doamna Maria Murgoci. Ansamblul Țara Vrancei face parte din sufletul meu, fiind din Focșani îi cunosc foarte bine. Am văzut că tradiția merge mai departe, pentru că am ascultat-o pe nepoata doamnei Murgoci, Măriuca, ea poartă înainte cântecul și dragostea pentru portul popular”. “Sunt de 22 de ani în Italia și, când eram acasă, am făcut parte 10 ani din Ansamblu. Să-i revăd acum, la Roma, a fost ceva cu totul deosebit. Avem atâtea obiceiuri și tradiții frumoase, încât trebuie să le facem cunoscute și peste hotare. Noi, românii din Italia, trebuie să fim mândri de ceea ce suntem, să nu ne fie rușine, chiar dacă mai greșim câte un cuvânt și să ducem mai departe spiritul poporului nostru”. (sursa: Miruna Căjvăneanu)
