Cel mai prost drum județean din Vrancea și poate și din țară, DJ 204 L Chiojdeni-Cătăuți a devenit de ceva timp impracticabil, fapt pentru care cei peste 300 de oameni care locuiesc în zonă au de suferit. Iar cel mai mult suferă cei 14 copii-elevi, care fac zilnic naveta opt kilometri spre școală și opt kilometri înapoi acasă. În ultima vreme, elevii au ajuns de multe ori la școală pe jos, din cauză că microbuzul școlar care le stă la dispoziție nu mai poate străbate drumul plin de capcane la fiecare pas.
„Am hotărât să întrerupem naveta copiilor pe timp nefavorabil, pentru că nu pot să-mi permit să le pun viața în pericol pe un astfel de drum. Când plouă este ceva de groază. O să stea acasă, poate se va îndura cineva să facă odată drumul acesta”, ne-a declarat Șerban Pîrlogea, primarul comunei Chiojdeni.
Administratorul drumului, Consiliul Județean Vrancea, nu a mai pus o lopată de balast pe drum dinainte de anul 2004, pedepsindu-i pe oameni pentru că primarul nu este de aceeași culoare politică cu șeful Consiliului Județean.
Directorul Direcției de Dezvoltare din Consiliul Județean Vrancea spune că în această toamnă ar putea să înceapă lucrări de balastare, cu condiția ca Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) să dea undă verde.
„Drumul este prins la lucrările de întreţinere-balastare, iar documentaţia se află în prezent la ANRMAP. Va fi executat cu maximă promptitudine, bani avem la buget, totul depinde de verificările de la ANRMAP”, ne-a declarat Romeo Iordache.
Zilele trecute, profesorul Stăicuțu Ilie, care merge des la Chiojdeni, făcea pentru vrancea 24 o radiografie a situației acestui drum.
“Cel mai folosit mijloc de locomoţie pe drumul respectiv, pompos şi rupt de realitate numit DJ 204 L, este căruţa. Îi mai fac faţă cu greu maşinile de tonaj. În rest, rare sunt autoturismele care se aventurează pe un astfel de drum de coşmar, cel mai adesea oameni ce vor să-şi viziteze părinţii rămaşi în Cătăuţi. De altfel, cei mai mulţi locuitori din Cătăuţi au peste şaptezeci de ani, iar această realitate pune o problemă gravă, aceea a accesului acestora la servicii medicale de rutină dar mai ales la cele de urgenţă. Nici puţinii copii de vârstă şcolară existenţi în sat nu sunt scutiţi de griji. De multe ori, când microbuzul şcolar care trebuie să-i transporte la Şcoala Chiojdeni, nu poate parcurge acest drum apocaliptic, ei sunt nevoiţi să parcurgă pe jos dus-întors kilometri buni”, a scris profesorul Stăicuţu Ilie.
