În 2019, instanța supremă susținea că nu există „o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirii infracțiunii de șantaj la adresa Liei Savonea”. În timp ce mass-media anti-justiție prezintă la televizor înregistrări audio din dosarul procurorului Cristian Ardelean, acesta arată că din dosar au dispărut tocmai înregistrări audio.
După ce G4Media a prezentat modul abuziv în care fosta Secție specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), creată de Liviu Dragnea, a cerut mandate de supraveghere tehnică a Cristinei Guseth, președinta asociației Freedom House, și a procuroarei DNA Alexandra Lăncrănjan, care avea dosarul lui Dragnea în lucru, presa anti-justiție a început o campanie de linșaj mediatic împotriva celor care au apărut în stenogramele din dosar. Dintr-o dată, veșnicii critici ai „statului paralel” și ai procurorilor au trecut de cealaltă parte a baricadei și susțin punctul de vedere al unor anchetatori SIIJ, potrivit cărora Cristina Guseth ar fi orchestrat o campanie de presă împotriva Liei Savonea, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 2019. Cea din urmă a anunțat chiar că va face o plângere penală pentru șantaj, în condițiile în care în urmă cu 4 ani, instanța supremă a susținut că „în cauză nu există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirii infracțiunii de șantaj”.
Pe data de 28 iunie 2019, judecătoarea Ioana Bogdan de la instanța supremă a respins cererea SIIJ de prelungire a supravegherii tehnice în cazul celor trei magistrați deoarece „din conținutul procesului verbal rezultă că aspectele care au format obiectul discuției purtate între Ardelean Cristian Marius și Guseth Cristina Adriana nu vizează presupusa activitate infracțională la care ar fi participat magistratul și pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem în cauză”. (…)
Judecătoarea Simona Neniță, cea care a aprobat prima cerere de interceptare a magistraților Man, Ardelean și Muntean, a respins solicitarea SIIJ susținând că nu există urmă de șantaj. „În cauză nu există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirii nfracțiunii de șantaj. Singura interceptare telefonică din data de 5.06.2019, în lipsa altor date, informații, este insuficientă pentru a contura elementele presupusei infracțiuni de șantaj, invocată de procuror”, se arată în încheierea instanței.
Articolul integral, pe PRESShub.
