Sărbătoare specială pentru ortodocșii români: Sfânta Cuvioasă Parascheva

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în satul Epivata din Tracia, nu departe de Constantinopol, și a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Sfânta Parascheva a simțit chemarea Mântuitorului încă din copilărie, ea împărțindu-și toate hainele săracilor. A făcut același lucru și cu alte ocazii, fără să țină seama de mustrările părinților. Cuvioasa Parascheva a moștenit o mare avere de la părinți împreună cu fratele ei, iar Sfânta a dăruit partea ei săracilor, “părăsind frumusețea acestei lumi” și retrăgându-se în “adâncul pustiei”. A mers prin mai multe locuri și mânăstiri, a stat în Constantinopol și în Țara Sfântă și, la 25 de ani, s-a retras pe pământurile natale, după ce un înger i s-a arătat în vis și i-a spus să se reîntoarcă în locurile părintești: “Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit“. Nu a spus nimănui cine este și, după ce a trecut la cele veșnice, a fost îngropată ca o străină. Însă Dumnezeu, voind să o proslăvească, a descoperit chipul acelei străine. Legenda spune că un marinar a murit pe o corabie și trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au adus la țărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat mai mulți creștini să îl îngroape, urmând o rânduială creștinească. Creștinii au săpat o groapă și au descoperit trupul PreaCuvioasei Parascheva “neputred și plin de mireasmă”. Aici, alături de ea, au pus și trupul corăbierului, cel rău mirositor. În următoarea noapte, Sfânta li s-a arătat în vis unor localnici, iar a doua zi, oamenii au înțeles că este un semn dumnezeiesc și au luat trupul Cuvioasei și l-au adus cu bucurie în Biserica Sfinții Apostoli din Epivata. Credincioșii creștini au zidit și o biserică chiar pe locul în care au trăit părinții Cuvioasei și acolo unde ea însăși a văzut lumina zilei. Vestea despre minunile care se săvârșeau în apropierea moaștelor s-a răspândit repede în Tracia și în Peninsula Balcanică.
În anul 1235, moaștele Sfintei au fost luate de împăratul Ioan Asan al II-lea al românilor și bulgarilor (1218-1241) și au fost așezate cu cinste la Târnovo. Mai târziu, în anul 1393, au fost strămutate la Belgrad și, apoi, în 1521, au fost aduse la Constantinopol, la biserica Patriarhiei. Aceste moaște, mai pe urmă, le-a adus Voievodul Vasile Lupu (1634-1653) din Constantinopol la Iași, în Moldova, la Mănăstirea Sfinților Trei Ierarhi, în anul 1641. Sfintele moaște au fost dăruite Moldovei de patriarhul Constantinopolului Partenie I (1639-1644), ca recunoștință pentru dărnicia domnitorului Vasile Lupu, care plătise toate datoriile Patriarhiei ecumenice. Prima mențiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iași apare în Cartea românească de învățătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași, în 1643. Astăzi, moaștele Sfintei Parascheva se află în Catedrala mitropolitană din Iași.