La 6 ianuarie credincioșii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului nostru Iisus Hristos, sărbătoare numită și Epifania sau Dumnezeiasca Arătare. Praznicul reprezintă reactualizarea momentului în care Fiul lui Dumnezeu Iisus Hristos, la 30 de ani, vine la Iordan, se botează cu botezul pocăinței – a lui Ioan -, El Cel fără de păcat, asumând păcatele întregii omeniri, pe care le va răscumpăra scump. prin sângele Său, pe Golgota.
Sărbătoarea Bobotezei este amintită din secolul al II-lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. În primele secole, Boboteaza era sărbătorită împreună cu Nașterea Domnului, pe 6 ianuarie. Începând cu secolul al IV-lea, cele două sărbători au fost despărțite: 25 decembrie – data prăznuirii Nașterii Domnului – și 6 ianuarie, pentru Botezul Domnului. În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor și preoților se sfințește Agheasma Mare. Creștinii ortodocși pot lua pe nemâncate din Agheasma Mare în perioada 5 ianuarie – 14 ianuarie și la recomandarea duhovnicului. Agheasma Mare este folosită în Ajunul Bobotezei la sfințirea caselor credincioșilor și a locuitorilor acestora.
Boboteaza este și o zi plină de obiceiuri și tradiții populare. În anumite zone din țară, flăcăii comunității fac o întrecere în apa rece unde este aruncată o cruce din lemn. Cel care prinde crucea are parte numai de noroc în următoarele 12 luni. Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară. Pentru ca este o mare sărbătoare, nu se spală hainele în această zi. De asemenea, nu se dau bani sau obiecte cu împrumut. În unele zone rurale, în special în Moldova, gospodinele nu spală rufele în următoarele 8 zile de la Bobotează.
