Raportul național privind situația drogurilor 2022, realizat de specialiștii Agenției Naționale Antidrog, cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul şi traficul de droguri în România, fiind evidenţiate tendinţele de evoluţie înregistrate de ţara noastră, atât pe linia prevenirii consumului de droguri, cât şi pe cea a combaterii traficului de droguri, precum şi măsurile adoptate de instituţiile publice faţă de problematica drogurilor. Precizăm că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021.
Principalele droguri consumate în România – 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP). Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani). Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară. La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti/ Ilfov.
Referitor la solicitările de tratament ca urmare a consumului de droguri, similar anului anterior, când s-a observat o scădere semnificativă a numărului de persoane consumatoare de droguri care solicită asistenţă, se consolidează această evoluție descendentă, înregistrându-se 3.097 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă, ceea ce înseamnă cu 10% mai puțin față de anul anterior, în principal pentru consum de canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive. La fel ca și în anii anteriori, solicitările de asistență ca urmare a problemelor cauzate de consumul de canabis reprezintă peste 50% dintre cererile de tratament.
În ceea ce priveşte decesele cauzate de consumul de droguri, au fost înregistrate 30 decese asociate consumului de droguri, dintre care 25 decese prin supradoză. Numărul cazurilor de decese asociate consumului de droguri continuă să scadă. Vârsta medie de deces rămâne în continuare peste 30 ani.
În privinţa urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri, au fost înregistrate 1.742 cazuri de urgenţe medicale, în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație). Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite.
Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgență înregistrate. Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină și 6,5% stimulanți, alții decât cocaina). Cele mai multe cazuri de urgență au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 ani (77,1%).
Pe componenta bolilor infecțioase asociate consumului de droguri, datele prevalente indică faptul că 20,9% dintre persoanele admise la tratament, care au consumat droguri injectabile în ultimele 30 de zile de consum (consum actual) au declarat că sunt infectate cu HIV, 68,7% au raportat că sunt infectate cu VHC și 7,6% au menționat că sunt VHB pozitive. Sinteza datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România – Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. M. Balş” relevă faptul că au fost depistate 559 cazuri noi HIV/SIDA, dintre care 50 reprezintă persoane care își injectează droguri. 2.328 persoane consumatoare de droguri injectabile au accesat serviciile de reducere a riscurilor oferite în cadrul programelor de schimb de seringi, în scădere față de anul anterior (cu 34,3%). În tratament substitutiv cu metadonă, au fost înregistrate 1769 persoane consumatoare de opiacee.
Pe piața drogurilor, a fost înregistrată cea mai mare cantitate totală de droguri confiscată, cu cea mai mare cantitate de heroină confiscată, precum și cea de-a doua cea mai ridicată valoare a numărului de capturi realizate. Canabisul și cocaina au o disponibilitate în creștere pe piața ilicită a drogurilor, valorile capturilor înregistrate atingând cea mai mare valoare pentru cocaină și a doua cea mai mare valoare pentru canabis consemnate până în prezent. 74.38% din cantitatea totală de droguri provenită din capturi semnificative a fost destinată pieței ilicite din România, aspect ce constituie un indiciu al existenței unei dinamici a acesteia la nivel național.
În privinţa infracţionalităţii la regimul drogurilor, parametrii de evaluare a infracționalității la regimul drogurilor la nivel național au înregistrat creșteri faţă de valorile anului anterior, menținând tendința în creștere a numărului de persoane trimise în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul drogurilor și a numărului de persoane condamnate. 3.083 deținuți s-au declarat consumatori de droguri la intrarea în detenție, ponderea acestora în populația încarcerată fiind de 7,5%, o scădere de aproximativ 2,5 procente comparativ cu anul anterior. Categoria de vârstă cea mai afectată de consumul de droguri este cea a deținuților cu vârsta cuprinsă între 22-30 ani (42%). Drogul consumat, cu precădere, înainte de intrarea în detenție, este, la fel ca și în anii anteriori heroina, aceasta fiind urmată de alte droguri și de canabis. (sursa&detalii: Agenția Națională Antidrog)
