Brâncuși nu a fost niciodată renegat în propria țară. Nici în regimul comunist, spune, categoric, Doina Lemny, cea care se ocupă de Atelierul Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris și care este curatoarea primei expoziții organizate în România, după 50 de ani, cu opere ale sculptorului din afara țării. Doina Lemmy face, într-un interviu acordat PRESShub, și alte afirmații categorice, care demontează multe dintre afirmațiile care s-au făcut despre Brâncuși în România:
- În 1970, la cinci ani după instaurarea lui Ceaușescu la putere, a avut loc cea mai mare expoziție Brâncuși care se poate imagina în România, la MNAR.
- În 1967, la 10 ani de la moartea lui Brâncuși, s-a organizat un mare colocviu Brâncuși la care au fost invitați specialiști din toată lumea. Dacă era țara atât de închisă și-l renegau pe Brâncuși de ce au organizat toate astea?
- Când a plecat din țara, el a plecat de bună voie, nu l-a dat nimeni afară. De aceea a și revenit. A revenit și pentru că i s-au făcut comenzi.
- Nu a avut această intenție de a dona statului român totalitatea creațiilor sale.
- Eu cred că nu-l putem respecta mai mult pe Brâncuși decât lăsând deoparte această legătura forțată cu folclorul românesc. El nu era un folclorist.
Interviul integral despre Constantin Brâncuși îl puteți citi pe PRESShub.
