Astăzi sărbătorim Ziua Imnului Național. Versurile lui Andrei Mureșanu de acum aproape două secole au însuflețit națiunea română la mijlocul secolului al XIX-lea, iar Revoluția din Decembrie 1989 le-a readus în prim-planul societății. ”Deșteaptă-te române!” este unul dintre simbolurile care definesc tradiția, istoria și credințele națiunii române și reprezintă o expresie a redeșteptării naționale, a mândriei și a patriotismului, a libertății și a unității neamului românesc.
Versurile imnului naţional aparţin poetului Andrei Mureşanu (1816-1863), ziarist, traducător și unul dintre revoluționarii de la 1848. Poemul „Un răsunet”, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile și a fost cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796 – 1854), poet şi etnograf, om de cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. În perioada regimului comunist, ”Deșteaptă-te române!” a fost, practic, interzis, acest cântec patriotic nefiind inclus în programele și spectacolele din vremea respectivă. Însă, în zilele însângerate din decembrie 1989, ”Deșteaptă-te române!” a revenit în mintea și pe buzele românilor care au ieșit în stradă. Imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Constituţia prevede, la articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, iar acesta este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului. Imnul de stat al României este alcătuit din 11 strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. (video AICI)
