Opoziția a câștigat alegerile europarlamentare într-un mod poate neașteptat. Rezultatul de la europarlamentare, transpus la parlamentare, ar însemna că PNL și USR-PLUS ar avea, cu redistribuirile de rigoare, peste 50% din numărul senatorilor și deputaților. Cu o asemenea perspectivă, politicienii își fac tot felul de calcule, însă deciziile și atitudinile nu sunt mereu raționale. După europarlamentare sunt două mari întrebări: să preia opoziția guvernarea acum sau PNL și USR-PLUS să rămână în opoziție până la alegerile parlamentare la termen, peste un an și jumătate?
Este un curent puternic, mai ales în PNL și în rândul susținătorilor acestui partid, în favoarea preluării cât mai rapide a guvernării. Sunt voci care cer dărâmarea Guvernului PSD-ALDE, prin mijloacele constituționale avute la dispoziție, și formarea unui nou executiv în jurul PNL. Susținătorii acestei idei argumentează că, în felul acesta, se va opri dezmățul bugetar și se vor demara, rapid, o serie de investiții publice necesare (sau se vor finaliza cele existente). ”Caritasul” bugetar ar fi, cu această ocazie, oprit. Totodată, se vor crea condițiile necesare pentru (re)atragerea investițiilor străine. În plan administrativ, se vor elimina din structurile centrale și județene mijloacele (inclusiv oamenii) prin care PSD ar putea manipula procesul electoral. În plan politic, unii liberali consideră că ar porni cu prima șansă la alegerile locale și la cele parlamentare de anul viitor.
Pe de altă parte, unii liberali (și mulți de la USR-PLUS) susțin că nu e momentul potrivit să intre acum la guvernare. Ei spun că rezultatul din 26 mai poate fi conservat și majorat tot în opoziție. Guvernarea PSD-ALDE se va mai eroda, tensiunile interne din PSD, din ALDE, dar și dintre PSD și ALDE se vor acutiza, românii vor fi din ce în ce mai nemulțumiți de coaliția majoritară și modul ei de guvernare. În plus, vor apărea mai clar semnele unei crize economice, din cauza inflației și a accelerării consumului excesiv în dauna producției. Asemănarea cu 2008, când Tăriceanu ascundea criza economică sub preș, și 2009/2010, când PSD și Tăriceanu/ Antonescu se făceau că nu văd nicio criză economică, este tot mai amenințătoare. De aceea, unii liberali (dar și o bună parte din USR-PLUS) nu consideră oportună preluarea guvernării în acest moment.
Dincolo de aceste calcule teoretice, cel puțin un aspect politic important a ieșit din alegerile europarlamentare: PNL și USR-PLUS pot câștiga alegerile locale, în aproape toate marile orașe, în majoritatea orașelor mici și medii, în foarte multe comune, dacă merg cu un candidat comun pentru postul de primar. Listele de consilieri pot fi separate, bineînțeles, dar pentru postul de primar ar trebui să fie un candidat comun. Mai ales că se va păstra sistemul cu alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin. Este greu de luat o asemenea decizie, din cauza luptei permanente a orgoliilor, din cauza intereselor personale și de grup, din cauza inculturii și incompetenței politice, din cauza ”infiltraților”, din cauza lipsei de viziune ș.a.m.d. Cu candidați comuni pentru postul de primar și cu liste separate de consilieri, PNL și USR-PLUS vor câștiga cu mult peste 50% din primăriile din țară și vor avea majoritate absolută (adică minim două treimi) în multe consilii locale și județene. Pentru a se ajunge la acest compromis politic este nevoie și de o diminuare până la stopare a certurilor și acuzațiilor reciproce dintre liderii PNL și cei ai USR-PLUS.
PS – Câteva exemple ipotetice în Vrancea: candidat comun PNL la Focșani și candidat comun USR-PLUS la Adjud. Candidat comun PNL la Panciu și la Odobești, dar candidat comun USR-PLUS la Mărășești/Gugești etc.
