15 august este zi nelucrătoare în mod oficial iar de ea vor profita, în mod special, angajații din instituțiile statului. Fiind, în acest an, într-o zi de luni, rezultă că vom avea parte de un weekend prelungit, prilej foarte bun pentru odihnă, excursii, mini-vacanțe, petreceri. 15 august este și o mare sărbătoare atât pentru creștinii ortodocși cât și pentru cei catolici: Adormirea Maicii Domnului ( sau Sfânta Maria Mare). De aceea, sute de mii de credincioși pleacă în pelerinaje la mănăstirile care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Sunt multe lăcașuri de cult cu acest hram dar câteva dintre ele atrag, an de an, un număr impresionant de pelerini.
Cel mai cunoscut și mai căutat lăcaș de cult de Sfânta Maria Mare este Mănăstirea Nicula, din județul Cluj. Aceasta a fost construită pe locul unui vechi schit – Nicula – ridicat de un sihastru pe nume Nicolae în secolul al XIII-lea. Mănăstirea a devenit cunoscută la finalul secolului al XVII-lea, datorită unei icoane. În 1699, icoana Maicii Domnului, pictată de preotul Luca din Iclod a plâns timp de o lună. Plângerea miraculoasă a icoanei a fost constatată de autorităţile austriece şi a fost consemnată printr-un act notarial al vremii. Credincioşii au început să vină în pelerinaj la Nicula iar în prezent, în fiecare an, la 15 august, curtea Mănăstirii Nicula se umple de peste 100.000 de pelerini, care vin să se închine la icoană şi să se roage la Maica Domnului.
Un alt loc căutat de pelerini pe data de 15 august este Mănăstirea Rohia, din Maramureș. Locul în care este ridicată mănăstirea a fost descoperit în 1923, în vis, de preotul Nicolae Gherman din satul Rohia. Fetiţa lui, care murise de curând, la doar 10 ani, i s-a arătat în vis spunându-i să ridice o casă Maicii Domnului pe Dealul Viei. La Rohia se găseşte o icoană a Maicii Domnului îndurerată (Sfânta Fecioară Maria e reprezentată fără pruncul Iisus). Icoana este considerată făcătoare de minuni din 1927, de când a scăpat nedeteriorată dintr-un incendiu izbucnit în biserica mănăstirii de la o lumânare lăsată nesupravegheată. Mănăstirea Rohia este şi locul unde a trăit ca monah, între anii 1980-1989, Nicolae Steinhardt, critic literar, eseist şi publicist de origine evreiască trecut la creştinism în detenţia comunistă.
Mănăstirea Moisei, tot din Maramureș, este asaltată de credincioşi de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Mănăstirea este atestată în anul 1637 iar biserica de lemn a mănăstirii a fost sfinţită la 1672 de Sfântul Sava Brancovici, mitropolit al Transilvaniei în perioada 1656-1680. Biserica are hramul Adormirii Maicii Domnului şi încă din secolul al XVII-lea există tradiţia ca de hram să fie vizitată de pelerini din Maramureş şi Suceava.
Mănăstirea Cacica, din Suceava, este, la rândul ei, foarte cunoscută și vizitată de pelerini. După descoperirea în 1780 a zăcămintelor de sare de la Cacica, aici au venit muncitori polonezi romano-catolici. Ei au construit o biserică în salină şi apoi una de lemn la suprafaţă. Biserica de lemn a fost sfinţită în 1810 şi în ea a fost aşezată o copie a vestitei icoane făcătoare de minuni „Madona Neagră” de la Czestochova – Polonia. Actuala biserică de la Cacica este construită între anii 1902-1904. Pelerinajul de la 15 august de la Cacica este cel mai mare pelerinaj catolic din Moldova. Din anul 2000, biserica poartă titlul de „Basilica minor” acordat de papa Ioan Paul al II-lea.
Bănăţenii se adună de Adormirea Maicii Domnului la Hodoş Bodrog, o mănăstire de călugări situată la 15 km de Arad. Este cea mai veche mănăstire de pe teritoriul românesc, fiind atestată în anul 1177. O tradiţie locală spune că un taur pe nume Hodoş, din turma unui păstor, a scos la iveală dintr-o movilă de pământ Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe locul unde s-a descoperit icoana a luat ființă mănăstirea. Biserica actuală de la Hodoş Bodrog a fost construită în secolul al XIV-lea și adăposteşte icoana Maicii Domnului. Pelerinii care ajung la Hodoş Bodrog de Sfînta Marie parcurg Drumul Crucii, punctat de 14 cruci pe un traseu de aproximativ 1,5 kilometri.
În județul Gorj se găsește cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească – Mănăstirea Tismana – având un rol primordial în menținerea credinței ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani. Ctitorul mănăstirii este Cuviosul Nicodim cel Sfințit de la Tismana (1310–1406). Cuviosul Nicodim a înființat la Tismana prima școală din țară de caligrafi și copiști de cărți bisericești în diverse limbi. Tot aici a funcționat prima școală de călugări învățați dintre care se recrutau viitorii episcopi, mitropoliți, dieci pentru cancelariile domnești și boierești. Aici s-au păstrat cele mai vechi documente începând cu sec. al XIV-lea, care au pus bazele istoriografiei românești.
